Articole si stiri legate de lumea gastronomiei, de piata restaurantelor si a localurilor de consum public si subiecte...

Ord. dupa

Sciccheria anunță Issima - un parteneriat unic, cu cheful Giuseppe R...

Cu o investiție de peste 500.000 euro, Sciccheria deschide un nou res...

Jurnalistul culinar Cosmin Dragomir, autorul volumului Curatorul de Za...

Când am scris de multe ori că Bucureștiul are câteva dintre cele m...

O cină japoneză la bunii mei prieteni Hiroshi și Mari Ueda......

Flavours Group începe anul 2024 în forță și își consolidează p...

Editura GastroArt anunță lansarea volumului Ce e nou în Noua Bucăt...

Ruka Izakaya a fost un restaurant cu mâncare excelentă de la începu...

Editura GastroArt anunță lansarea volumului Colecționarul de Sarmal...

Tuborg Christmas Brew, berea oficială a Crăciunului, este disponibil...

Radu Savopol, cofondator 5 to go, premiat la nivel internațional pent...

Angeline Cake Boutique oferă românilor în premieră cel mai savurat...

SALAM DE SIBIU: O FELIE DE ROMÂNIEAFLĂ POVESTEA CELUI MAI ÎNDR...

Ahold Delhaize, deținătorul lanțului de magazine Mega Image, anunț...

Jurnalistul culinar Cosmin Dragomir lansează Colecționarul de Sarmal...

Halloween cu arome fine la restaurantul Roberto’s: extravaganța une...

Știam de Oxana Crețu, de bucătăria și de restaurantul ei din ...

Restaurantul Gramont anunță La Symfleurie, o cină eveniment alătur...

Zona din jurul piețelor Dorobanților și Floreasca e, foarte probabi...

S-a deschis săptămâna aceasta una dintre cele mai bune cofetării d...

  • Primul an de Sciccheria a fost unul foarte ...

Claudio Melis, chef distins cu o stea Michelin, vine pentru prima dat...

Restaurantul Gramont dezvăluie noi evenimente și meniuri exclusive p...

Când mâncați ...

Companiile își pot personaliza coperta viitoarei cărți semnate de ...

Relais & Châteaux Le Bistrot Francais, pe numele său întreg, ca...

1 comentarii

2 din 4 persoane de vârstă medie din România sunt supraponderale sa...

Acum câteva zile ES José Antonio Hernández Pérez – Solórzano, a...

Brunch la FORK Ana Tower25 iunie, 12:00 - 17:00, meniu de degustar...

Puține lucruri sunt mai franțuzești, mai adânc încrustate în spi...

Unele dintre cele mai bune fructe din București se găsesc într-un l...

Recent, restaurantul Le George, din cadrul hotelului Suter, și-a schi...

La un an de la lansare, restaurantul Sciccheria îl aduce în România...

Raionul de Pește Floreasca (fiindcă mai au unul, la Piața Dorobanț...

O cină memorabilă la Gramont, aristocraticul restaurant al Palatului...

2 comentarii

Sunt câteva restaurante în București care au meniuri nu foarte sofi...

Macromex și Next Root Management System: soluție pentru siguranță ...

Restaurantul Le George, din cadrul Palatului Suter, devine Gramont și...

RO-Wine | The International Wine Festival of Romania - ediția de prim...

 Savart e genul de restaurant în care ajungi până la u...

Sardin e un restaurant tare interesant, și va ajunge să fie studiu d...

KANÉ - NEW ROMANIAN CUISINE începe o serie de colaborări cu chefi i...

Singureni Manor Equestrian Retreat va fi gazda unui eveniment culinar ...

La finalul lunii martie, 5 to go dublează porția de energie oferită...

Raionul de Pește din Piața Dorobanților a fost una dintre cele ...

Devenită  epicentru pe  harta cultural-continentală, Timișoara ș...

Sâmbătă 11 martie 2023, profesioniști și amatori, iubitori ai vie...

Am băut din vinurile Serenum în urmă cu câțiva ani, înainte de p...

1 comentarii

Așa că, stilul de viață alert îi face pe români să se îndrepte...

Cei de la Singureni Manor Equestrian Retreat, despre care am tot scris...

Afiseaza
comentarii

„To my not so imaginary Friend from the other side of the Pond, known by name as Greenwood, or David, for the connaisseurs, who claims himself as a Logistic, but being too busy being human. Ave!”

Well, this is a fake story about a fake life, like the ones you get from comics. There are no heroes and nothing alike, there is only me, my memories, dreams and the other stuff that is not such important.

Each morning I wake up, put my feet in my slippers and start the day as so there where not be another one. Going downstairs, seeing Mrs Ostergaard (this is the name of one of my former Bosses – I had a lot of these – that I cannot imagine in other circumstance than being a cashier – wishful thinking, you may say, but think twice, you never know when is happening), by Danish descend, sitting tight over the machine that counts money (you are welcomed to say it better as long as you are proficient at a professional level in English, but it is my imaginary restaurant, and I do what I want with it), saying that sleepy „Good Morning, Sir”with that awful accent, unbearable by the time. But that’s it. Soon, while recovering myself from the pile of pots laying lazy on the first floor, I started to put some order – this is debatable, as long as my wife truly believes that I cannot possibly ever meet the job requirements – what job and which requirements is also debatable, but let’s not stick on that, because it will be a awfully long run – into the mess that is downstairs. I don’t really know what downstairs I’m talkin’ about, but, anyway, is something that lies down, somewhere. Remember it’s a dream. Yeah, my life is one of those.

Once, my descend from the Floor (which one is still a mystery, at least for me) to the downstairs is made, I am happy. Should I? I mean going down is not the happiest moment of someone’s life, but never mind. Did I got to the base floor? Well, if not, I cannot pass to the arrangement of the chairs and tables and to clear the mess also from the kitchen. Usually I arrange the objects from somewhere else – and do not tell my wife about it, she still believe that I cannot organize anything at all, but she is seeing only the empty side of the whatever – but is not my fault, I am droping out of the where ever I am into this morning mess and I have to write an article because I made a stupid promise.

The story is that I always dream to have a small restaurant: three tables and seven chairs, plus that tin cover over the bar. To serve clients, thirsty, weary, after a long way or after the night shift, looking for a booze and some quiet time.

This article is also dedicated to Mr. George Butunoiu in respecting a promise that I made to write something about a restaurant, and knowing nothing about others restaurants I made up myself. Hope that the gourmet inside him will have the last word. This is the perfect article that anyone can dream of: it has nothing, no idea, no charm, no relevance. In this respect I accepted publishing offers from Washington Post.

And YES George, a real gourmet don’t have to taste a dish to say that is exceptional.

Ave! Till next time.

Data actualizarii: 09/09/2017

Experiența pe acest site va fi îmbunătățită dacă acceptați folosirea de cookie-uri. Mai multe informatii

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close