Eu ma bucur ca Chef Samuel Le Torriellec a ramas conservator
Imi pusesem demult in agenda sa revizitez L’Atelier de la Hotel Epoque, mai ales dupa ce au si castigat la categoria „Cel mai bun foie gras din Bucuresti” in competitia „Topul Mancarurilor Restocracy 2018„. Au concurat si la alte sectiuni, si, desi nu au castigat, cei din juriu mi-au semnalat ca au mancat foarte bine acolo si ca ar trebui sa fac o reevaluare.
Nu mai scriu despre hotel si despre restaurant, sunt exact asa cum le-am lasat cu un an in urma, totul arata ca la un hotel de lux, asa cum si este Hotel Epoque.
Acum am mers cu o tinta precisa la L’Atelier, stiind sigur ca si Chef Samuel Le Torriellec va fi in bucatarie. Au avut ei un eveniment special, The World Oceans Day, la care participa toti cei din Relais & Châteaux, din care fac si ei parte.
Chef Samuel Le Torriellec a pregatit un meniu special pentru acest World Oceans Day, numai cu peste, desigur: Turbot cheeks with tarragon, and Greek style consommé, Black Sea turbot ceviche with Mediterranean citrus, cherry tomatoes and caramelized onions si Turbot Steak slowly cooked in slightly salted butter and marinated onions. Si am profitat de vizita ca sa gust si din foie gras-ul cu care au castigat titlul de „Cel mai bun foie gras din Bucuresti„, in spacial Carpaccio de foie gras crud.
Samuel Le Torriellec e un mare chef de Haute Cuisine Francaise, ramura clasica, adica cea pe care a invatat-o inca de mic prin marile restaurante in care a lucrat. A ramas la aceasta, nu pare prea tentat de inovatiile continue, cu orice pret, desi are rezerva lui de originalitate.
Toate felurile au fost foarte bune, asa cum ne asteptam. Sosul, in special, a fost ceva de tinut minte, cu atat mai mult cu cat e o raritate sa primesti un sos fin in Bucuresti, ca sa nu mai spun de unul de Grande Cuisine. M-au mirat legumele, unele aproape crude, altele doar calite putin, ceea ce nu prea sta in firea Haute Cuisine, asta e specific mai degraba noilor curente – si nu neaparat celor de bucatarie fina. Cred ca ceva asemanator despre legume am spus si la vizita trecuta.
L’Atelier de la Hotel Epoque e unul dintre restaurantele mari ale Bucurestiului. Sper sa mearga bine hotelului, ca sa poata tine deschis si restaurantul, pentru ca, oricat de bun ar fi, are prea putine locuri spre a se autosustine din propria activitate, mai ales la acest nivel al bucatariei. (GB – iunie 2018)
Marea bucatarie frantuzeasca fina traditionala adaugita cu rosii crude.
L’Atelier e restaurantul hotelului Epoque, probabil cel mai elegant si mai sofisticat boutique hotel din Bucuresti. E langa parcul Cismigiu, pe partea cu Schitu Magureanu, aproape de Piata Mihail Kogalniceanu. E Bucurestiul vechi acolo, cu farmec si poezie, in care stradutele inguste nu sunt niciodata drepte.
Cand au deschis hotelul se numea altfel, Bistrot Epoque, numele de L’Atelier l-a primit ceva mai incolo. Ocupa un cerdac foarte frumos, construit in dreapta cladirii, si cred ca mai au si o sala in interior, de aceeasi dimensiune. Geamurile pridvorului par fixe, asa ca daca vrei sa stai pe terasa trebuie sa mergi in partea cealalta a curtii, in stanga, trecand prin fata intrarii.
Salonul din cerdac e mijlociu ca marime, are vreo zece mese, e elegant, amenajat intr-un stil clasic, aristocratic, cu mobilier masiv, vesela si lucruri de cea mai buna calitate. Terasa are si ea cateva mese, langa o gradinita foarte frumos amenajata, cu multe plante scumpe.
Cand au deschis restaurantul de la Hotel Epoque au adus un chef faimos din Franta, care a pus bazele si a construit meniul si intreg conceptul de Grande Cuisine. La scurt timp dupa el a venit alt francez umblat prin marile restaurante frantuzesti cu stele Michelin, Samuel le Torriellec, care e si acum acolo.
Meniul de la L’Atelier e… (GB – aprilie 2017) (citeste tot)
O cina memorabila pregatita de cheful francez Samuel Le Torriellec la restaurantul L’Atelier de la Hotel Epoque in cinstea primirii lor ca membri in prestigioasa Relais & Chateaux. Am mai...
Cel mai bun foie gras din Bucuresti in 2018 e la L'Atelier! A doua finala care s-a incheiat din competitia Topul Restocracy al Mancarurilor din Bucuresti pe 2018 a fost cea de la Foie Gras. Cast...
Sunt surprinzator de putine restaurante frantuzesti in Bucuresti, si nu vorbesc acum doar despre restaurantele cu bucatarie fina, Haute Cuisine, ci despre toate, in special bistrourile frantuzesti, pe...
Samuel Le Torriellec este unul dintre cei mai cunoscuti chefi din Romania, fiind bine-cunoscut publicului prin numeroasele sale interviuri, proiecte culinare, dar si aparitii televizate, din cadrul em...
Restaurantul gastronomic L’Atelier a lansat meniul de iarna, sub semnatura Chef Samuel Le Torriellec. Pe langa feluri clasice ale bucatariei franceze si o lista extravaganta de deserturi, noul meniu...
Multa lume se intreaba, adesea cu o sincera amaraciune, Vaaai, dar cand vom avea si noi un restaurant de nivel Michelin in Bucuresti? Si asta facandu-se ca au uitat ca au existat astfel de restaurante...
Pret mediu pe meniu: 264 lei (51 lei antreurile, 114 lei felurile principale)
Portii: mici
Criteriul
Apr-2017
Jun-2018
Apr-2019
Mancare
9.25
9.58
9.75
Specifica bucatariei
9.5
9.5
10
Vita
10
Peste
9.5
10
Legume
9
9
9.5
Paste
Sosuri
9.5
10
10
Originalitate
9
9
9
Prezentare
9
10
10
Servicii
9.67
9.67
9.67
Rapiditate
9
9
9
Contact
10
10
10
Atentie la detalii
10
10
10
Ambianta
8.83
9.17
9.17
Exterior
9
9
9
Interior
9
9.5
9.5
Gradina
8.5
9
9
Bonusul evaluatorului
8.5
9
9
Nota finala
9.10
9.40
9.47
Samuel Le Torriellec este unul dintre cei mai cunoscuti chefi din Romania, fiind bine-cunoscut publicului prin numeroasele sale interviuri, proiecte culinare, dar si aparitii televizate, din cadrul emisiunii Master Chef, acolo unde Chef Samuel a fost jurat. Dupa cum insusi afirma, televiziunea accentueaza uneori doar o anumita latura a personalitatii si neglijeaza pe celelalte, creand uneori o imagine mai putin adevarata a personalitatii sale.
Chef Samuel Le Torriellec are o experienta de peste 28 de ani si a lucrat in Paris, intr-un restaurant renumit (Le Tour d’Argint, cu 3 stele Michelin), dar spune ca nu acest lucru este cel mai important, ci consistenta ta interioara si faptul ca e bine sa imparti cu ceilalti. „Placerea mea este sa le aduc placere celorlalti”, spune Chef Samuel. De aceea, cand esti un bun bucatar, trebuie sa traduci prin mancare ceea ce ai in interiorul tau.
Chef Samuel Le Torriellec este de aproape 10 ani in Romania, iar in prezent este Head Chef-ul restaurantului L’Atelier din cadrul hotelului Epoque din Bucuresti.
Restocracy: De unde, sau de la cine, ati invatat cele mai importante lucruri pe care le stiti despre bucatarie si gatit?
Chef Samuel Le Torriellec: Am avut un Chef, care m-a ajutat la inceputul carierei. Pentru ca scoala nu m-a placut prea mult sau, posibil, eu n-am placut-o pe ea prea mult, am mers intr-o zi intr-o bucatarie pentru a vedea cum este. Mi-a placut, dar cand ai 15 ani nu stii exact daca iti place. Acum iti place, acum nu! Si atunci am vrut sa incerc pentru ca imi placea sa mananc.
Prima data, in bucatarie, a fost dificil pentru ca nu am atins nimic, ci doar am spalat farfurii si pahare, o saptamana. Si mi s-a parut ca e o nebunie. Ma intrebam: „Asta e gastronomie?” Eu credeam ca voi invata sa gatesc acolo, dar in realitate faceam munca de jos.
Cand am intrat in domeniu, timp de un an nu am atins nimic, faceam doar curatenie in bucatarie, spalam legumele, pestele etc., dar sa stiti ca a fost un lucru bun pentru ca iti creeaza o dorinta atat de mare in interior, iar cand incepi sa lucrezi iti dai foarte mult silinta.
Bernard Leprince, unul dintre cei mai buni chefi din Franta, m-a luat sa lucrez cu el la restaurantul Le Tour d’Argint din Paris, care avea 3 stele Michelin. Prima zi de munca intr-un asemenea restaurant este un soc total, pentru ca era altceva de unde veneam eu (eram 2-3 in bucatarie), iar aici erau 42 de persoane. Si cheful nu menaja pe nimeni.
Acest om, Bernard Leprince, este mentorul meu pentru ca am lucrat cu el 15 ani, in orice restaurant mergea. Dar mai am inca un om, care m-a influentat, iar acela este un alt chef de la restaurantul Le Tour d’Argint, iar el era foarte dur cu noi, incat nu va puteti imagina. Si ne-a facut sa fim foarte puternici interior.
Restocracy: In cat timp credeti ca poate ajunge cineva un mare bucatar?
Chef Samuel Le Torriellec: Daca vorbim despre nivelul din Romania, daca lucrezi si asculti de un chef foarte bun, atunci cred ca iti trebuie 10 ani, ca sa ajungi un mare bucatar pe plan national. Daca esti destept, atunci trebuie sa stai cu un singur chef, dar sa fie unul foarte bun.
Asadar, pentru nivelul gastronomiei din Romania iti trebuie 10 ani, pentru nivelul din Franta 20 de ani. Diferenta de nivel gastronomic este si din cauza faptului ca nu sunt scoli in Romania, iar acest lucru este un mare minus.
Restocracy: Cu ce feluri de carne va place cel mai mult sa gatiti?
Chef Samuel Le Torriellec: Este dificil. Nu am un anumit fel de carne preferat, ci imi place sa gatesc cu oricare tip, pentru ca toate sunt diferite, au texturi diferite si exista cate o provocare pentru fiecare tip de carne. Intr-un anumit fel gatesti vita, altfel porumbelul, altfel rata s.a.m.d. Cand gatesti mereu acelasi tip de carne este usor, dar cand lucrezi cu multe tipuri trebuie sa stii sa le gatesti pe toate si sa stapanesti tehnicile lor de gatire.
Eu nu am un anumit tip de carne preferata!
Restocracy: Cu ce feluri de peste va place cel mai mult sa gatiti?
Chef Samuel Le Torriellec: Majoritatea celor din familia mea sunt pescari profesionisti si pot spune ca sunt nascut langa peste si langa mare.
Pentru mine, cel mai frumos peste, si cea mai buna carne, este Sea Bass-ul, dar vorbim despre cel de 2,5 kilograme, care are o carne foarte buna. Cand il gatesti, nici nu iti imaginezi cat de bun poate fi.
Restocracy: Cu ce feluri de legume va place cel mai mult sa gatiti?
Chef Samuel Le Torriellec: Nu prefer o anumita leguma, ci imi plac in functie de sezon, pentru ca acest lucru este cel mai important. In Romania este un pic mai dificil pentru ca nu prea avem sezon, exista iarna si vara. Vara avem cele mai bune legume si fructe, dar iarna este foarte dificil.
Desi nu am o anumita leguma preferata, imi place mult sa gatesc cu prazul si cu telina. Sunt foarte aromate, dar imi place sa gatesc cu toate legumele.
Insa, trebuie sa stii sa scoti in evidenta legumele si sa le gatesti. Exista anumite tehnici de gatire, pe baza de apa si abur, si nu ma refer la sous vide. Este usor sa folosesti sous vide-ul, dar daca intr-o zi nu mai ai acest utilaj, nu mai gatesti? Asadar, trebuie sa inveti lucrurile de baza si apoi pe celelalte, iar in acest punct eu sunt de scoala veche.
Restocracy: Cu ce feluri de condimente si mirodenii va place cel mai mult sa gatiti?
Chef Samuel Le Torriellec: Imi place curry, care nu este atat de usturat. In general, in Franta exista un condiment numit piper espelette si piper cayenne (piper rosu), care este foarte puternic. In rest, nu folosesc prea mult condimentele pentru ca, avand o carne de foarte buna calitate, este pacat sa ii distrugi gustul cu condimente.
Restocracy: Ce sosuri va plac cel mai mult si pe care le folositi cel mai mult in bucatarie, la mancarurile pe care le pregatiti?
Chef Samuel Le Torriellec: Aici preparam mai multe sosuri, in fiecare zi. Dar, stiti? Cand esti intr-un anumit domeniu, dupa mai mult timp si cu o experienta bogata, iti place sa lucrezi orice.
De fiecare data cand gatesc cate un sos, indiferent ce sos este, incerc sa il fac cel mai bun. Iar acest lucru este cel mai important!
Restocracy: Pregatiti si deserturi? Daca da, care va plac cel mai mult?
Chef Samuel Le Torriellec: Sigur. Aici pregatim si deserturi, dar mai mult ca un bucatar, nu ca un patiser. Deserturile pregatite de patiseri sunt incredibile, arata bine, dar cele pregatite de un bucatar sunt mult mai gatite.
Diferenta, in ceea ce ma priveste, este ca eu am fost cofetar inainte sa fiu bucatar. Asadar, cofetar, brutar si bucatar! Am facut scoala pentru toate si le iubesc pe toate. Dar, cand faci un desert, trebuie sa stai in cofetarie si sa fii relaxat pentru ca un singur gram face diferenta. Este ca intr-o farmacie!
Restocracy: Ce gatiti acasa in zilele obisnuite? Dar cand aveti musafiri importanti?
Chef Samuel Le Torriellec: Uneori imi doresc sa mananc ceva interzis, fara sa imi pese de calorii etc.
Cand vin prietenii la mine nu se asteapta sa gatesc cu plating de restaurant, dar cu gustul de restaurant da! Intotdeauna! Iar cand sotia invita prietenii pe la noi, ei niciodata nu refuza si nu intarzie.
Uneori gatesc ficat pe plita cu sos de trufe, supa de gaina cu trufe si ficat, stridii, pulpa de miel cu sos de vin rosu. In general, fac preparate care pot fi puse in cuptor, piese mare, din care fiecare invitat isi poate pune in farfurie.
La restaurant este diferit, dar eu cred ca mancarea trebuie impartita, masa trebuie luata impreuna cu alti oameni la comun!
Restocracy: Mai gateste cineva la dumneavoastra in familie?
Chef Samuel Le Torriellec: Nu!
Restocracy: Care dintre bucatariile lumii vi se par cele mai bune?
Chef Samuel Le Torriellec: Pentru mine, cea frantuzeasca pentru ca vine cu o multime de tehnici, dar si o varietate de sosuri. Si cea asiatica, pentru ca au foarte multe produse bune: peste, carne, condimente etc. Insa, pentru mine, cea frantuzeasca ramane cea mai buna.
Restocracy: Ce mancaruri va plac cel mai mult, ce mancati cand mergeti la restaurant intr-un oras sau o tara straina?
Chef Samuel Le Torriellec: Prefer pe cele locale. Chiar si aici, in Bucuresti, merg la un anumit restaurant unde mananc intotdeauna, obraz de vita gatit in sos de vin rosu, pentru ca este foarte bun. Proprietarul (Tasting Room) este prietenul meu!
Cand merg intr-un restaurant si oamenii ma recunosc se streseaza, iar cand esti stresat nu iese niciun preparat, nicodata!
Merg si la Kanpai, la Loft, la Crama Domneasca si oamenii deja ma cunosc acolo. Imi place cand toti se comporta firesc si imi place mancarea normala ca toti ceilalti! Nu am fite! Cand merg la restaurant merg pentru a ma bucura de prezenta familiei si a prietenilor.
Uneori merg sa mananc mici La Cocosatu si dau 20 de lei pe cativa mici si o bere! Mananci de 20 de lei, platesti 20 de lei. Uneori, in Bucuresti, poti plati 900-1000 de lei, iar calitatea sa fie doar de 300 de lei.
Restocracy: Care credeti ca sunt cei mai buni furnizori sau cele mai bune locuri de cumparat produsele curente pentru bucatarie (carne, legume, peste etc.)?
Chef Samuel Le Torriellec: Dupa mine, in Romania exista probleme in acest sens si vom continua sa avem astfel de probleme.
In primul rand, nu avem prea mult peste in Romania si este una dintre cele mai mari probleme. Carne gasesti, dar uneori este mai scumpa ca in Franta. De asemenea, cu legumele este o catastrofa! Avem o tara atat de frumoasa, cu un pamant roditor, dar nu suntem in stare, sau nu vrem, sa valorificam acest lucru, pentru ca suntem lenesi. Este pacat!
Restocracy: Cat de mult va foloseste internetul in meseria pe care o aveti?
Chef Samuel Le Torriellec: Foarte mult! Spre exemplu, am vazut cativa chefi romani, care sunt foarte buni. Sunt doi sau trei! Ma refer la cei tineri. Cand esti tanar este dificil, mai ales daca ai studiat in Europa de Vest. Daca ai studiat in strainatate si apoi vii sa lucrezi in Romania, nu poti sa faci lucrurile ca acolo, pentru ca trebuie sa te adaptezi la conditiile de aici si uneori ai mari frustrari.
Oricum, cred ca sunt doi chefi de mare viitor, daca nu se pierd in timp. Sa stiti ca este greu, fie ca vii din afara, fie ca esti din afara (ca mine) si vii sa lucrezi in Romania. Este frumos cativa ani, dar dupa aceea te plictisesti incredibil!
Lumea trebuie sa inteleaga ca, atunci cand esti bucatar, petreci mult timp in bucatarie. Cand vii din strainatate (ca mine) si: dai peste oameni care nu au scoala, esti invatat cu legume proaspete de la piata (ca in Franta), producatorii vin la tine si discuta despre produsele lor, atunci toate aceste lucruri te ajuta si pe tine. In Franta exista sezon de ciuperci, sezon de alte legume etc., si poti schimba mereu, dar aici nu poti schimba nimic. In anumite restaurante din Romania nu se schimba meniul nici macar o data pe an!
Pot crea 20 de farfurii zilnic, pot crea poate si mai multe, dar trebuie sa am mereu acest foc interior. Iar Romania e o tara care incearca sa imi stinga acest foc si este o mare frustrare!
Restocracy: Cum vedeti dumneavoastra responsabilitatea pe care marii bucatari o au in promovarea si implementarea unui stil de viata sanatos? Ca faceti dumneavoastra in acest sens?
Chef Samuel Le Torriellec: Nu ma gandesc la acest lucru! De ce? Pentru ca chefii cu care am lucrat 28 de ani mi-au spus acest lucru mereu. Nu ma mai gandesc pentru ca totul depinde de bucataria respectiva. Cand mergi la un restaurant traditional romanesc este normal sa gasesti preparate mai grele sau cu aport caloric mai mare si atunci nu te mai gandesti la impactul asupra corpului sau la sanatate.
Cel mai important este produsul, gustul si experienta pe care acesta o ofera clientului!
Restocracy: Care sunt cele mai mari provocari profestionale pe care cineva le are dupa ce a devenit un mare bucatar?
Chef Samuel Le Torriellec: Sa raman un mare bucatar! Pentru Romania sunt un chef bun, dar pot fi mult mai bun.
Cand incepi sa fii un mare bucatar, restaurantul tau este plin, devii vedeta la televiziune si toate celelalte, toata lumea se asteapta sa nu faci nicio greseala, asa cum faceai inainte, cand nu te cunostea nimeni.
Uneori, oamenii au niste asteptari de la tine in legatura cu lucruri despre care tu niciodata nu ai pretins ca esti! Cand ajungi la televiziune apare o presiune imensa. Instantaneu, devii vedeta! Toata lumea te recunoaste pe strada si ai o imensa presiune. Evident ca te si schimbi un pic, dar partea dificila este ca impresia oamenilor despre tine se schimba si mai mult, si ei te fac si pe tine sa te schimbi. Acest lucru este cel mai dificil!
Partea placuta este ca sunt oameni care sunt foarte draguti cu tine si sinceri, mai ales copiii. Ei nu se gandesc la bani si nu au rautate.
Cel mai dificil este sa stai in varf. Eu acest lucru il caut!
Restocracy: Care sunt actiunile pe care le intreprindeti pentru a-i dezvolta pe cei care lucreaza cu dumneavoastra? V-ati dori sa va implicati si in alte proiecte cu acelasi scop? Daca da, care ar fi acestea? Ce ati mai face suplimentar?
Chef Samuel Le Torriellec: In primul rand, trebuie sa stai mereu cu ei in bucatarie si trebuie vorbesti cu ei. Uneori trebuie sa te simta ca un prieten, dar in acelasi timp trebuie sa te stie si ca sef.
La restaurant petrec mai mult timp decat acasa cu sotia. De aceea, este nevoie de acest mediu prietenesc, dar in acelasi timp trebuie sa si stii sa manageriezi personalul cu care lucrezi.
Ce fac eu cu ei este sa incercam zilnic sa facem noi farfurii, noi experiente, noi gusturi. Uneori, le dau o reteta sau un produs si le spun sa faca un preparat, iar daca este bun il includem in meniul restaurantului.
In total, in bucataria L’Atelier suntem 12 oameni si suntem o echipa, iar Sous Chef-ul lucreaza cu mine de 7 ani. De asemenea, ceilalti lucreaza cu mine de peste 3 ani, si cand au venit prima data erau niste copii (18-19 ani), iar acum sunt cei mai buni. Acum au in jur de 21 de ani si vor fi cei mai buni. Au tehnica, dar vor acumula si mai mult pentru ca gandesc bine, acest lucru este cel mai important! Si sunt mereu concentrati si determinati! Iar ei stiu ca daca vor sta langa mine este totul bine, dar daca vor iesi din acest ritm nu va fi bine. Sunt foarte destepti pentru varsta lor!
Dupa mai bine de 2 ani, sapt. trecuta am revizitat „atelierul” pt. cina, evident curios. Ceviche lup de mare cu citrice (+altele), pulpa de miel la cuptor cu fructe confiate, seabass pe plita cu risotto, parmentier de rata cu emmental gratinat. Amuse bouche – crevete perfect prajit (simplu), insa diavolul era in sos – cel putin cinci arome reusit combinate. Ceviche-le (scuze) a adus de asemenea o explozie de arome fine dar intense, excelent – simti mana unui chef adevarat. Pulpa de miel f. buna. Parmentier-ul de rata a fost surpriza wow a serii – complexitate de nuante, gusturi si finete care fac diferenta – nu o uiti (si nici nu o gasesti oriunde). Micul rest. a fost jumatate plin, majoritatea clientilor fiind straini. Cele 3 deserturi incercate au adaugat combinatii de gusturi si texturi pt. care alegi greu castigatorul. Servirea a fost ok. Unul din locurile din Buc. unde (cel putin in acea seara) am simtit ca este un chef de alt nivel.
Cat params 0.011081 Tpl params 0.001781 Parents 0.074998 Header 0.016720 Sidebar 0.031942 Header main 0.002727 Includes 0.002385 before count 0.027102 after count 0.005970 end
Imi pusesem demult in agenda sa revizitez L’Atelier de la Hotel Epoque, mai ales dupa ce au si castigat la categoria „Cel mai bun foie gras din Bucuresti” in competitia „Topul Mancarurilor Restocracy 2018„. Au concurat si la alte sectiuni, si, desi nu au castigat, cei din juriu mi-au semnalat ca au mancat foarte bine acolo si ca ar trebui sa fac o reevaluare.
Comentarii (1)
Dupa mai bine de 2 ani, sapt. trecuta am revizitat „atelierul” pt. cina, evident curios.
Ceviche lup de mare cu citrice (+altele), pulpa de miel la cuptor cu fructe confiate, seabass pe plita cu risotto, parmentier de rata cu emmental gratinat.
Amuse bouche – crevete perfect prajit (simplu), insa diavolul era in sos – cel putin cinci arome reusit combinate.
Ceviche-le (scuze) a adus de asemenea o explozie de arome fine dar intense, excelent – simti mana unui chef adevarat. Pulpa de miel f. buna.
Parmentier-ul de rata a fost surpriza wow a serii – complexitate de nuante, gusturi si finete care fac diferenta – nu o uiti (si nici nu o gasesti oriunde).
Micul rest. a fost jumatate plin, majoritatea clientilor fiind straini.
Cele 3 deserturi incercate au adaugat combinatii de gusturi si texturi pt. care alegi greu castigatorul.
Servirea a fost ok.
Unul din locurile din Buc. unde (cel putin in acea seara) am simtit ca este un chef de alt nivel.