Gasesti ce te astepti la Hanu’ Berarilor Casa Elena Lupescu, si asta e mai degraba de bine
Am revenit la Hanu’ Berarilor Casa Elena Lupescu dupa o vreme destul de indelungata si nu m-a mirat defel sa il gasesc asa cum il stiam deja. In fond, acesta este unul dintre secretele succesului lui Dragos Petrescu, sa faca lucrurile bine de la inceput, si apoi sa impuna proceduri care sa le mentina la nivelul cu care s-au obisnuit clientii.
Nu tin minte sa fi vazut atunci marea terasa din spate, foarte verde si bine amenajata. Oricum, impreuna cu marea terasa din fata, dinspre bulevard, pun Casa Elena Lupescu pe lista cu marile gradini si terase ale Bucurestiului. Mancarea la fel, nu o mai descriu, serviciul bun pentru un restaurant de volum mare, cu trafic intens, cu chelneri tineri si fara experienta anterioara – alta constanta a modelului de business de succes al lui Dragos. Clienti destui, si pe terasa si in saloane, multi in grupuri. Preturile marisoare, insa normale daca tinem seama de ce aduce in plus Hanu Berarilor fata de alte restaurante, mai ales cele din partea aceea a orasului. (GB – august 2019)
Un model pentru restaurantele populare cu specific romanesc, pentru clasa medie
Hanu’ Berarilor – Casa Elena Lupescu e un alt restaurant al lui Dragos Petrescu din seria „mari case vechi ale Bucurestiului de odinioara, restaurate fi facute restaurante populare”. Nu mai laud geniul in business al lui Dragos petrescu, deja am scris prea mult despre asta in articolul despre Casa Lido. Asadar, Dragos Petrescu a aplicat reteta stiuta numai de el si a reusit sa umple si Hanu Berarilor – Casa Elena Lupescu.
Casa Elena Lupescu de pe Pache Protopopescu e o mare casa boiereasca, dupa cum oricine banuieste. E Bucurestiul vechi acolo, cel din cartile pe care le citeam in liceu, cu farmecul amintirilor. Bine restaurata, impunatoare, facuta dupa arhitectura vremurilor, cu piese de mobilier si ornamente originale. mesele si scaunele sunt din lemn masiv, rustice. Gradina e mare, frumoasa, cu niste copaci batrani.
Meniul de la Hanu’ Berarilor Casa Elena Lupescu e bine gandit, e un amestec intre bucataria romaneasca traditionala, taraneasca, si cea boiereasca. Nu e nici lung, nici scurt, e exact atat cat trebuie pentru genul de clientela vizata, adica middle-class. Cei de acolo spun ca nu e identic cu cel de la alt han al berarilor al lui Dragos Petrescu, cel de la Sfantul Spiridon Vechi, Hanu Berarilor Interbelic – Casa Soare. Mie mi s-a parut ca este, dar nu le-am comparat rand cu rand, e adevarat.
A fost surprinzator de buna mancarea la Hanu Berarilor Casa Elena Lupescu. Nu cine stie ce lucruri sofisticate sau fineturi, nimic prea original, insa buna la gust, asa cum… (citeste tot)
Saloanele Casei Elena Lupescu
Gradina Casei Elena Lupescu, marea terasa Hanu Berarilor
Hanu Berarilor Casa Elena Lupescu, un restaurant kid-friendly
Hanu’ Berarilor Casa Elena Lupescu, locatie inaugurata in decembrie 2011, beneficiaza si de un mic spatiu de joaca pentru copii.
Deschis doar pe timpul sezonului cald, locul de joaca este situat pe terasa din spatele restaurantului si este un colt de joaca amenajat pentru un numar de 10-15 copii (cu varsta intre 2 si 7 ani), desi la capacitatea terasei, s-ar putea ca uneori sa fie insuficient. Locul are cateva masute si scaunele, la care cei mici pot desena, scrie sau se pot juca, o tabla de scris si desenat, un cos de baschet si alte doua-trei obiecte specifice acestor spatii.
Locul de joaca are vizibilitatea directa de la mesele de pe terasa, ceea ce devine util parintilor, mai ales ca locul nu beneficiaza de un supravegehtor, grija supravegherii revenind exclusiv parintilor. Incepand cu primavara anului viitor, spatiul va beneficia si de meniuri special concepute pentru copii.
In prezent, atractiile pentru cei mici sunt workshop-urile desfasurate in fiecare a doua duminica a lunii, la care cei mici se pot inscrie in grupe de minim 8 copii, si trebuie sa achite 15 lei (costul atelierului), precum si costul preparatului pe care il vor alege sa il gateasca. De asemenea, cei mici beneficiaza si de un program de divertisment, realizat de un clovn, care este prezent in fiecare duminica intre orele 13-15. (Daniel Catoi – august 2017)
Hanu’ Berarilor Casa Elena Lupescu - Bd. Pache Protopopescu, nr. 51
Comentarii (4)
Dezamăgit!
Am fost cu niste prieteni, la Hanul Berarilor , Casa Elena Lupescu, am mâncat ciorbă de burtă, care a fost rece, mujdeiul era vechi se simțea că era făcut de cel puțin 2 zile, micii cu mult seu, foarte înecăciosi, și că desert papanași și profiterol,doar desertul a fost la inaltime.
Ca preturi foarte mari, papanașii 30 lei, profiterolul 32 lei( care are 2 sticksuri ,3 gogoși și restul înghețată), sarmalele 30 de lei/porția( au fost bune dar nu ca cele de la Hanul lui Manuc .
Am revenit pentru meniul de prinz. Ce-i drept, suma de 24,5 lei nu e mare, dar mai iei o bere, o apa, o piine…
Comportamentul personalului s a inmuiat de tot…fara chef si fara vlaga, plictisiti si obositi.
Mincarea…pai, micii cred ca erau dinaintea erei noastre si incalziti, cu farfurie cu tot, la microunde. Nu erau yemosi ci doar niste chestii tari si picante!
Imi pot imagina ca nu au cum gati la comanda orice, totusi ideea de mincare cam veche isi face incet-incet loc. Am mai fost de citeva ori in locul cu pricina si e din ce inc e mai prost.
La terasa au o instalatie care pulverizeaya citiva stropi anemici…mai mult nu functioneaza, mai ales ca nu trimite racoare la toata lumea.
Ce sa zic…din ce in ce mai prost si mai dezamagitor!
14 Iulie 2019 aniversarea casatoriei noastre cu peripetii.
Dupa ce in aceeasi seara am plecat pentru ca am trait un cosmar la Casa Oprea Soare, am revenit la Casa Elena Lupescu (am sunat inainte sa verificam daca au mese libere si aveau). Raport calitate pret este ok, servire prompta si ireprosabila si…..coastele delicioase (recomand)!!! Vom reveni cu drag, in aceasta locatie!!
Aseara am mancat cu la „Lupeasca” cu niste prieteni veniti din Franta. Totul a fost delicios, de la antreuri, salata de vinete, zacusca, fasole batuta insotite de o paine excelenta, trecand prin pulpele de rata pe varza cu mamaliguta si pana la clatitele cu dulceata de visine si zahar vanilat. Chelnerul, simpatic si prompt (poate chiar prea prompt; felul doi ne-a fost pus pe masa inainte de a fi ispravit antreurile dar nu e foarte grav…). Raport optim calitate – pret, ambianta aerisita si agreabila la care contribuie si interiorul. Felicitari !