Lista restaurantelor, bistrourilor, cafenelelor si altor localuri din zona centrala a Bucurestiului, cuprinsa intre:...

Ord. dupa

Un mic bistrou bun cand vrei sa faci pe studentul Ad hoc Bistro par...

Restaurantele de pe malul Dambovitei: Aici Pe malul cu Piata Unirii...

Restaurante spaniole se deschid si se inchid in Bucuresti, Alioli isi ...

Fie ca Sfantul Duh sa faca portiile putin mai mari la Alouette Urban B...

Angelo Grasso, restaurantul de la Teatrul National, e lucrul cel mai b...

Pai nu sunteti doi, v-am adus doua linguri, ce mai vreti? Am ajuns ...

Alta mare casa a Bucurestiului condamnata la mediocritate Foarte fr...

Un restaurant fara ambitii, care se lasa in grija curentului Multe ...

Benihana e un adevarat mare restaurant japonez, sofisticat si aristocr...

Hanul cu Tei este unul dintre putinele hanuri vechi care mai exista in...

Imobilul ce găzduieste astazi Berăria Nenea Iancu a fost dintodeauna...

Bistro Raw Vegan este un business de familie creat de două surori și...

Bodega La Mahala este un local situat in Centrul Istoric al Bucurestiu...

Secvente dintr-un film de arta Nu-mi aduc aminte ce era in locul ac...

O cantina-bistrou cu mancare destul de buna Boutique du Pain e un b...

Pestele pe care il folosim este unul salbatic, de captura, pescuit in ...

Café Athenée nu e tocmai ceea ce numele ar putea sugera unora Café...

Caffe Citta, mai mult restaurant decat caffe Am revenit la Caffe Ci...

Caju by Joseph Hadad au ajuns unde le este locul Mie mi se pare ca ...

Restaurantul Hotelului Capitol, scenariul unui film de epoca Cei ca...

Exista viata in Caragea 8! Dar nu exsita mancare... Caragea 8 (scri...

Un grup de prieteni francezi și români, deopotrivă profesioniști ...

Carturesti Carusel este o librarie si ceainarie situata pe strada Lips...

Cărturești is a cultural venue that functions as a bookshop, tea stu...

Casa Oamenilor de Stiinta (COS), cu Parcul Trandafirilor, unul dintre ...

Afiseaza

Eu ma bucur ca Chef Samuel Le Torriellec a ramas conservator

Imi pusesem demult in agenda sa revizitez L’Atelier de la Hotel Epoque, mai ales dupa ce au si castigat la categoria „Cel mai bun foie gras din Bucuresti” in competitia „Topul Mancarurilor Restocracy 2018„. Au concurat si la alte sectiuni, si, desi nu au castigat, cei din juriu mi-au semnalat ca au mancat foarte bine acolo si ca ar trebui sa fac o reevaluare.

Nu mai scriu despre hotel si despre restaurant, sunt exact asa cum le-am lasat cu un an in urma, totul arata ca la un hotel de lux, asa cum si este Hotel Epoque.

Acum am mers cu o tinta precisa la L’Atelier, stiind sigur ca si Chef Samuel Le Torriellec va fi in bucatarie. Au avut ei un eveniment special, The World Oceans Day, la care participa toti cei din Relais & Châteaux, din care fac si ei parte.

Chef Samuel Le Torriellec a pregatit un meniu special pentru acest World Oceans Day, numai cu peste, desigur: Turbot cheeks with tarragon, and Greek style consommé, Black Sea turbot ceviche with Mediterranean citrus, cherry tomatoes and caramelized onions si Turbot Steak slowly cooked in slightly salted butter and marinated onions. Si am profitat de vizita ca sa gust si din foie gras-ul cu care au castigat titlul de „Cel mai bun foie gras din Bucuresti„, in spacial Carpaccio de foie gras crud.

Samuel Le Torriellec e un mare chef de Haute Cuisine Francaise, ramura clasica, adica cea pe care a invatat-o inca de mic prin marile restaurante in care a lucrat. A ramas la aceasta, nu pare prea tentat de inovatiile continue, cu orice pret, desi are rezerva lui de originalitate.

Toate felurile au fost foarte bune, asa cum ne asteptam. Sosul, in special, a fost ceva de tinut minte, cu atat mai mult cu cat e o raritate sa primesti un sos fin in Bucuresti, ca sa nu mai spun de unul de Grande Cuisine. M-au mirat legumele, unele aproape crude, altele doar calite putin, ceea ce nu prea sta in firea Haute Cuisine, asta e specific mai degraba noilor curente – si nu neaparat celor de bucatarie fina. Cred ca ceva asemanator despre legume am spus si la vizita trecuta.

L’Atelier de la Hotel Epoque e unul dintre restaurantele mari ale Bucurestiului. Sper sa mearga bine hotelului, ca sa poata tine deschis si restaurantul, pentru ca, oricat de bun ar fi, are prea putine locuri spre a se autosustine din propria activitate, mai ales la acest nivel al bucatariei. (GB – iunie 2018)

Marea bucatarie frantuzeasca fina traditionala adaugita cu rosii crude.

L’Atelier e restaurantul hotelului Epoque, probabil cel mai elegant si mai sofisticat boutique hotel din Bucuresti. E langa parcul Cismigiu, pe partea cu Schitu Magureanu, aproape de Piata Mihail Kogalniceanu. E Bucurestiul vechi acolo, cu farmec si poezie, in care stradutele inguste nu sunt niciodata drepte.

Cand au deschis hotelul se numea altfel, Bistrot Epoque, numele de L’Atelier l-a primit ceva mai incolo. Ocupa un cerdac foarte frumos, construit in dreapta cladirii, si cred ca mai au si o sala in interior, de aceeasi dimensiune. Geamurile pridvorului par fixe, asa ca daca vrei sa stai pe terasa trebuie sa mergi in partea cealalta a curtii, in stanga, trecand prin fata intrarii.

Salonul din cerdac e mijlociu ca marime, are vreo zece mese, e elegant, amenajat intr-un stil clasic, aristocratic, cu mobilier masiv, vesela si lucruri de cea mai buna calitate. Terasa are si ea cateva mese, langa o gradinita foarte frumos amenajata, cu multe plante scumpe.

Cand au deschis restaurantul de la Hotel Epoque au adus un chef faimos din Franta, care a pus bazele si a construit meniul si intreg conceptul de Grande Cuisine. La scurt timp dupa el a venit alt francez umblat prin marile restaurante frantuzesti cu stele Michelin, Samuel le Torriellec, care e si acum acolo.

Meniul de la L’Atelier e… (GB – aprilie 2017) (citeste tot)

L'Atelier, restaurant Haute Cuisine la Hotel Epoque, chef Samuel Le Torriellec

Data actualizarii: 10/06/2019

L’Atelier  - Intrarea Aurora, nr. 7C (Hotel Epoque)

  • V. :

    Dupa mai bine de 2 ani, sapt. trecuta am revizitat „atelierul” pt. cina, evident curios.
    Ceviche lup de mare cu citrice (+altele), pulpa de miel la cuptor cu fructe confiate, seabass pe plita cu risotto, parmentier de rata cu emmental gratinat.
    Amuse bouche – crevete perfect prajit (simplu), insa diavolul era in sos – cel putin cinci arome reusit combinate.
    Ceviche-le (scuze) a adus de asemenea o explozie de arome fine dar intense, excelent – simti mana unui chef adevarat. Pulpa de miel f. buna.
    Parmentier-ul de rata a fost surpriza wow a serii – complexitate de nuante, gusturi si finete care fac diferenta – nu o uiti (si nici nu o gasesti oriunde).
    Micul rest. a fost jumatate plin, majoritatea clientilor fiind straini.
    Cele 3 deserturi incercate au adaugat combinatii de gusturi si texturi pt. care alegi greu castigatorul.
    Servirea a fost ok.
    Unul din locurile din Buc. unde (cel putin in acea seara) am simtit ca este un chef de alt nivel.

  • l-039-atelier-restaurant-cu-bucatarie-frantuzeasca-fina-evaluare-restocracy