Recenziile, articolele si notele anterioare despre localuri

Ord. dupa

Epoca Chef Sorin Miftode la Le Bistrot Francais Relais et Chateaux  ...

Prime Steaks & Seafood de la Radisson, un aristocrat al fine dinin...

Cava Bistronomie si-au gasit locul si clientela, se pareCava Bistr...

Le Bistrot Francais Relais et Chateaux in epoca lui Chef Sorin Miftode...

Dancing Lobster, un adevarat restaurant portughezDancing Lobster e...

La Finca by Alioli, un restaurant spaniol adevaratNu am mai scris ...

Sara Floreasca, bacanie cu bistrou de paste si pizzaE unul dintre ...

Sardin, deschizatorul de drum pentru partea aceea de BucurestiAm m...

Sa ii aduc eu aminte cate locuri are la Gabbiano: 180!Gabbiano e a...

AltFel, mic bistrou de breakfast all-day, hamburgeri si clatite La sf...

New Nordic Kitchen la Solt Dining de la hotelul Courtyard Floreasca by...

Mozzafiato - Cred ca e unul dintre restaurantele cu cel mai debalansat...

Torna Fratre, unul dintre cele mai bune rapoarte calitate - pret din B...

Raionul Floreasca, sau cum sa inveti intr-un an cat nu reusesc altii i...

Yoshi s-a lungit. Si la salon, si la terasa si la meniu. Am revenit l...

Caldura mare la Allucinante by PatriziaAm citit de atatea ori Ca...

Oare nu-si permit cei de la Octopus un bucatar mai bun? Macar pe jumat...

Draft Pub Tankeria Ursus si asaltul catre periferieTocmai scriam c...

Oare nu-si permit cei de la Octopus un bucatar mai bun? Macar pe jumat...

Trattoria Roma continua succesul de pe Eminescu. De data aceasta cu ar...

Daca vrei sa o impresionezi pana la lacrimi, du-o la The Artist! Chia...

Gramont Cuisine & Wine de la Palatul Suter “An Unforgettable Cul...

O cina greceasca pe cinste acasa la doamna Zisi Amvrosia e un restaur...

NIDO, un restaurant care se respecta si care isi respecta clientii...

Savart, un fel de restaurant de care centrul a dus mereu lipsăAm ...

Nu i-ar strica ceva mai multa concurenta pe piata lui Pata Negra!P...

Loft: cina in hala tipografieiAm aflat de curand ca Loft e si un r...

PizzaMania: pe cat de mult atunci, pe atat de putin acum...Pe cat ...

Studio 80, sau cand o suta sau doua in plus la o masa nu inseamna mare...

Tocanita cu sos de apa nu avea ce cauta la Zahanaua ZexeZahanaua Z...

Raionul de Peste, studiu de caz, si nu doar in gastronomieAm mai f...

Mergeti doua luni la rand la Gargantua KSLF, in fiecare ziE clar, ...

Bistro Ateneu: cred ca e prea devreme pentru portii minuscule si legum...

La Pescaria Dorobantilor: sufletul nu e un condiment, sa dea gust mai ...

Gustosi Momenti: nu a vrut sau nu s-a gandit? Aceasta-i intrebarea... ...

Cucinetta, bistroul cu cea mai eleganta chelnerita din BucurestiCu...

Daca romanii fac lucruri ilegale in Italia, de ce sa nu faca si italie...

Salon Golescu, un etalon al continuitatiiArata la fel Salon Golesc...

Nu m-am inselat prima data si nu pare sa fi fost o intamplare...Am...

Cred ca vor fi din nou ceea ce au fost...Am revenit la Cucina de l...

Sper ca Lugo nu se cred restaurant de fine dining...Am revenit la ...

Cred ca White Horse fac un serviciu bucurestenilor ramanand conservato...

Un nume de referinta al zonei Dorobantilor, desi destul de discret...

Prima scadere la mancare dupa foarte multi aniA fost o surpriza sa...

Iata ca se poate face si un restaurant chinezesc mai deosebit...M-...

BoemetruCand vorbim de locatii boeme din Bucuresti trebuie sa incl...

Octopus, specialistii la recrutat chelnerite adorabileAm reven...

Sa asteptam si sa vedem “minunea” din toamna la Complex Herastrau....

Mancarea in coada listeiAm promis sa ma intorc repede la Limo Cuis...

CAVA Bistro - Totul OK daca banii nu sunt o problema…Am revenit ...

Afiseaza
comentarii

Poti face din aproape orice o delicatesa, cand iti pui capul la contributie

Mahala din Palatul Bragadiru e unul dintre restaurantele in voga in acest moment, si pe buna dreptate, pentru ca au acolo un chef bun, creativ, care stie bune cum stau lucrurile intr-o bucatarie si care a reusit sa umple restaurantul nu stiu cu ce clienti, pentru ca nu au aproape pe nimeni in jur, care sa poata veni pe jos pana la ei.

Mahala e primul din seria de restaurante ale Palatului Gragadiru, cum vii dinspre Bulevardul Libertatii. Amenajarea iti sare in ochi, e drept, insa nu toturor in felul in care si-a propus arhitectul care s-a ocupat de amenajare sa se intample. Mie si lui Cristi, invitatul meu, ni s-a parut fortat, fara prea multa noima, dar nu conteaza asta, fiindca toata lumea vorbeste despre mancarea de la Mahala, nu despre pereti.

Care mancare e destul de originala, un fel de bucatarie urbana mai elaborata, muncita bine la retete si in bucatarie. Noi am luat niste flori de dovlecel cu urda, cred ca asa se numeau (au trecut cateva saptamani de atunci), destul de bune, momite de vitel, bune acestea, un pate de casa, ca amuse bouche, foarte bun, intr-adevar, calcan, bun, dar nimic special cu el, cartofi zdrobiti buni, o plpa de rata asa si asa, o mamaliga excelenta si o spuma de castraveti oribila, cu atata otet in ea incat presupun ca a fost un sabotaj al cuiva, sau ceva supranatural s-a intamplat acolo, nu pot crede ca cheful de la Mahala a putut concepe si pune de bunavoie in meniu asa ceva.

Portii mici, preturi destul de mari la Mahala, o masa in doi, cu o sticla de vin bun, iti scoate repede 3-400 de lei de pe card.

Serviciul a fost bun, foarte rapizi, o surpriza de proportii aceasta. Un chelner foarte stapan pe situatie, sigur pe el si greu de prins pe picior gresit, care s-a prins repede ca cel de dinaintea lui nu intelege mare lucru din ce i se intampla si l-a trimis la alta masa.

Clienti destul de multi, micul restaurant Mahala era aproape plin cat am fost noi acolo, spre diferenta de data trecuta, cand eram aproape singuri. Poate de aceea si-au si dat acum silinta mai mult, prima data presupun ca nici nu era cheful prin preajma.

Mahala e un restaurant serios si bun, cu un chef talentat, de viitor, care poate ajunge mult mai departe de atat, presupun. Iti dai seama repede, de la inceput, de cand citesti meniul, chiar inainte sa ajunga mancarea pe masa, ca acolo e un om care stie si care intelege mai multe decat altii. Mahala e unul dintre cele mai bune restaurante din partea aceea de Bucuresti amestecat, vechi cu nou, in care greu gasesti vreun restaurant mai acatarii. Nu as merge atat de departe incat sa-i trimit la Mahala pe cei care ar face un ceas cu masina pana in Rahova, insa pe cei care stau sau lucreaza mai aproape ii indemn sa guste mancarurile de la Mahala. Dar sa vedem ce mai scriu si altii despre acest mic restaurant original si creativ… (GB – noiembrie 2017)

O nepotrivire

Mahala e unul dintre cele patru sau cinci restaurante de la Palatul Bragadiru, din Rahova, in spatele cladirii Academiei Romane, si e chiar primul, pe coltul palatului, cum vii dinspre Rondul Cosbuc. Spre diferenta de celelalte, care sunt amenajate asemanator, intr-un stil clasic, de inceput de secol trecut, Mahala are un design ceva mai modern, mai tineresc. Nu e mare, dimpotriva, cred ca e cel mai mic dintre cele de acolo.

Cititnd meniul de pe site-ul lor, mi s-a parut evident ca e un bucatar talentat acolo, nu multi ar fi in stare sa conceapa un asemenea meniu, si cu atat mai putin sa-l puna si in farfurie. Un meniu creativ, bucatarie urbana (ei ii spun contemporana pe site, ceea ce e cam acelasi lucru), bine prezentat. Insa mancarea a fost destul de obisnuita, nimic special, cu atat mai mult cu cat te duci cu asteptari mari la Mahala. Poate ca la pranz nu-si dau silinta la fel de mult, erau putini clienti, intr-adevar. Insa am auzit ca e un loc in care se aduna lumea, o clientela bine conturata si definita, asa ca poate ca atunci cand vin aceia au norocul sa manance altfel.

Cu siguranta, deci, ca va trebui sa revin la Mahala pentru o analiza mai amanuntita, mi-e greu sa cred ca bucatarul care a facut acel meniu face in fiecare zi mancarea asa cum am primit-o noi… (GB – martie 2017)

 

Data actualizarii: 26/08/2018

Mahala, noiembrie 2017  - Calea Rahovei, nr. 147-153 (Palatul Bragadiru)