Recenziile, articolele si notele anterioare despre localuri

Ord. dupa

AltFel, mic bistrou de breakfast all-day, hamburgeri si clatite La sf...

New Nordic Kitchen la Solt Dining de la hotelul Courtyard Floreasca by...

Torna Fratre, unul dintre cele mai bune rapoarte calitate - pret din B...

Raionul Floreasca, sau cum sa inveti intr-un an cat nu reusesc altii i...

Yoshi s-a lungit. Si la salon, si la terasa si la meniu. Am revenit l...

Caldura mare la Allucinante by Patrizia Am citit de atatea ori Ca...

Oare nu-si permit cei de la Octopus un bucatar mai bun? Macar pe jumat...

Oare nu-si permit cei de la Octopus un bucatar mai bun? Macar pe jumat...

Daca vrei sa o impresionezi pana la lacrimi, du-o la The Artist! Chia...

Gramont Cuisine & Wine de la Palatul Suter “An Unforgettable Cul...

O cina greceasca pe cinste acasa la doamna Zisi Amvrosia e un restaur...

NIDO, un restaurant care se respecta si care isi respecta clientii ...

Nu i-ar strica ceva mai multa concurenta pe piata lui Pata Negra! P...

Loft: cina in hala tipografiei Am aflat de curand ca Loft e si un r...

PizzaMania: pe cat de mult atunci, pe atat de putin acum... Pe cat ...

Tocanita cu sos de apa nu avea ce cauta la Zahanaua Zexe Zahanaua Z...

Raionul de Peste, studiu de caz, si nu doar in gastronomie Am mai f...

Mergeti doua luni la rand la Gargantua KSLF, in fiecare zi E clar, ...

Bistro Ateneu: cred ca e prea devreme pentru portii minuscule si legum...

La Pescaria Dorobantilor: sufletul nu e un condiment, sa dea gust mai ...

Gustosi Momenti: nu a vrut sau nu s-a gandit? Aceasta-i intrebarea... ...

Cucinetta, bistroul cu cea mai eleganta chelnerita din Bucuresti Cu...

Daca romanii fac lucruri ilegale in Italia, de ce sa nu faca si italie...

Salon Golescu, un etalon al continuitatii Arata la fel Salon Golesc...

Nu m-am inselat prima data si nu pare sa fi fost o intamplare... Am...

Cred ca vor fi din nou ceea ce au fost... Am revenit la Cucina de l...

Sper ca Lugo nu se cred restaurant de fine dining... Am revenit la ...

Un nume de referinta al zonei Dorobantilor, desi destul de discret ...

Prima scadere la mancare dupa foarte multi ani A fost o surpriza sa...

Iata ca se poate face si un restaurant chinezesc mai deosebit... M-...

Boemetru Cand vorbim de locatii boeme din Bucuresti trebuie sa incl...

Octopus, specialistii la recrutat chelnerite adorabile Am reven...

Sa asteptam si sa vedem “minunea” din toamna la Complex Herastrau....

Mancarea in coada listei Am promis sa ma intorc repede la Limo Cuis...

CAVA Bistro - Totul OK daca banii nu sunt o problema… Am revenit ...

Unul dintre restaurantele inca ascunse ale Bucurestiului La Vitrine...

Journey Pub: locul de joaca al studentilor si liceenilor din centrul o...

Green Hours, un local iconic al Bucurestiului Green Hours este unul...

Gradinile ascunse ale Bucurestiului Suento by Gram se cheama asa pe...

Sunt sau nu sunt hipsteri la Alt Shift? Alt Shift e cunoscut pentru...

Coborarea Am scris foarte de bine despre restaurantul Sardin acum a...

Lamentabil The Old Sibiu e un restaurant cu cativa ani in spate. Il...

Jumatate de fine dining, insa nici nu e nevoie de mai mult A treia ...

Un pub american cu o clientela destul de conservatoare Copper's Pub...

E tentat Fior di Latte de bucataria italiana populara? Am revenit l...

26 de lei o sticla de apa de 0.75... La ultima vizita la Gargantua,...

Le bistrot des amants (riches)... Am revenit la MA Bistro la cateva...

Un restaurant mai mare decat bucatarul Am revenit la Mozzafiato dup...

Isoletta: Ei bine, nu stiu sa raspund la intrebarea asta... E greu ...

Paul, mai multa atentie la gust! M-am tot uitat pe site-ul si pe Fa...

1 comentarii
Afiseaza
comentarii

Bucatarie inovativa

The Artist s-a redeschis de curand, dupa ce au parasit spatiul minuscul din Centrul Istoric, unde au aparut pentru prima data in urma cu mai multi ani. Probabil ca le-a mers bine, pentru ca acum par sa fi trecut in extrema cealalta, au luat o casa boiereasca mare pe Calea Victoriei, aproape de Piata Victoriei, intre Strada Frumoasa si Sevastopol. E gata doar parterul, salile de la etaj, destinate meselor mari si evenimentelor, si o curte mare in spate sunt inca in lucru.

E o casa veche, proaspat renovata, cu tavan inalt, usi mari, atmosfera interbelica estompata de peretii gri si de mesele din alt peisaj. Cred ca lui Paul Oppenkamp, olandezul care e stapanul locului si al bucatariei, ii place in mod particular aceasta culoare, imi aduc aminte ca era si dincolo.

Paul Oppenkamp se prezinta direct ca The Artist, pe site o sectiune separata e „About the ARTIST”. Are dreptate, nu am avut motive de indoiala pana acum, desi nu am mancate de multe ori la ei fiindca ma cam obosesc ceremonialul si grija sa nu daram ceva de pe masa. E un bucatar de gastronomie fina, pare sa cunoasca toate tehnicile sofisticate ale marilor bucatarii, are curajul combinatiilor, e creativ. Isi defineste stilul ca „un concept ce evidentieaza tehnicile moderne de preparare, ce ofera o nota de personalitate folosind elemente din gastronomia moleculara si asta pentru ca isi doreste sa puna accent pe creativitate in gastronomie”. OK, nu am nimic de obiectat aici.

Mancarea e foarte buna la The Artist, inedita, denumiri sau chiar retete unice, in cea mai mare parte, pe care nu le mai gasesti in alta parte. Cred ca trebuie inceput cu meniul de degustare, cand mergi pentru prima data la The Artist, asa cum se face la oricare restaurant de acest fel. Din ce am mancat noi la The Artist (nu prea multe), doar o pasta de masline, mult prea sarata, nu cred ca isi avea locul in meniul domnului Oppenkamp.

Prezentarea mancarii e cu spectacol la The Artist, e un intreg ceremonial la care trebuie sa asisti, cu aburi din gheata carbonica si diverse altele. Nu prea au farfurii la The Artist, portiile minuscule de mancare apar din tot felul de obiecte si instalatii, ca intr-un muzeu de arta contemporana. Stabilitatea nu a fost o prioritate pentru ceilalti artisti, cei care au proiectat si fabricat aceste device-uri, asa ca risti sa mananci felurile domnului Oppenkamp de pe fata de masa sau chiar de pe pantaloni, daca nu esti foarte atent sau indemanatic.

Serviciul e bun la The Artist, au niste chelnerite civilizate si placute, doar ca foarte stresate si crezand ca trebuie sa faca si ele gesturi pompoase, in ton cu restul. Nu era cazul, mai ales la o masa expditiva de pranz. Au fost rapizi, ceea ce e o alta nota buna, amuse bouche-ul a venit imediat ce ne-am asezat.

The Artist e, asadar, unul dintre restaurantele foarte bune ale Bucurestiului, poate chiar cel mai bun dintre restaurantele de fine dining, cu gastronomie sofisticata. Preturile nu sunt mari, masurate cu alte restaurante la care platesti mai mult pe mancaruri obisnuite. Le simti la buzunar doar daca iesi cate doua portii din fiecare, dat fiind ca sunt detul de mici… (GB – martie 2017)

Data actualizarii: 26/08/2018

The Artist, martie 2017  - Calea Victoriei, nr. 67