Din marile hotspot-uri ale neo-boemei bucurestene
Deschis Gastrobar e unul dintre locurile fascinante ale Bucurestiului, din mai multe perspective, inclusiv una sociologica, stiintifica, asupra careia voi reveni de mai multe ori. Am fost la Deschis Gastrobar in ultima zi din august, insa abia acum am reusit sa scriu despre ei, in seara de Craciun…
Deschis Gastrobar e unul dintre localurile boeme care au fost deschise in spatiile industriale abandonate ale Bucurestiului, sau goale pentru o vreme, daca nu abandonate definitiv si sortite demolarii sau reconstructiei totale. Sunt multe astfel de spatii reconvertite in oras, si aproape toate au un succes cu neasteptat. Nu e chiar cu totul surprinzator, totusi, pentru cei care studiaza fenomenele sociologice si culturale, deoarece asta s-a intamplat si in alte tari, si e inca un fenomen in plin avant, fara semne de incetinite in viitorul apropiat. Si era de asteptat, deci, sa se intampla la fel si la noi, cu o diferenta de cativa ani. Asa ca cei care stiau deja cum merg lucrurile la altii, au prins oportunitatea din zbor si s-au apucat de treaba…
Acolo, pe Splaiul Unirii, chiar in zona Abatorului, a fost Fabrica de Bumbac. Niste baieti cu viziune si cu instinct sociologic, daca nu chiar si mersi pe la bibliotecile Universitatii, l-au transformat intr-un local boem, luand ultimul etaj si, mai ales, acoperisul, si amenajandu-le dupa cum se vede in poze.
Nu stiu cum e Deschis Gastrobar iarna, daca e deschis si daca reusesc sa incalzeasca hardughia aceea, insa vara, sus, pe acoperis, e una dintre atractiile orasului. Au si cate ceva de mancare, lucruri simple, ca sa nu stai cu stomacul gol, insa lumea merge acolo pentru atmosfera. Fiindca sunt multi, si multimea atrage alta multime, vin in grupuri, de obicei, multi tineri si foarte tineri, desigur, cei mai mari consumatori de neconventional, dupa cum se stie.
Cred ca au si ceva spectacole la Deschis Gastrobar, am vazut un ecran pe care se pot proiecta filme sau alte cele, si cat am stat noi acolo se faceau pregatiri pentru un spectacol, la care publicul urma sa seta pe jos, pe niste paturi.
Voi reveni pe larg asupra localurilor boeme din Bucuresti, tocmai am primit o finantatre pentru a face un studiu sistematic al neo-boemei si post-boemei (fiindca boema, in sensul ei originar, nu mai exista si nici nu va mai renaste vreodata), si pentru a face harta boemei (o numim astfel totusi, desi nu e acelasi lucru) bucurestene, in detaliu. Si Deschis Gastrobar va avea un loc de frunte in studiul nostru, desigur… (GB – august 2017)
Boemetru
Cand vine vorba de boema bucuresteana nu trebuie sa uitam unul dintre locurile cele mai neconformiste, ca amplasament si concept.
Deschis Gastrobar este un local situat in zona Timpuri Noi, pe malul raului Dambovita, intr-o zona mai putin centrala, cel putin in comparatie cu cele mai multe dintre localurile boeme, pe care le veti intalni intr-o masura covarsitoare in zonele din centrul orasului. Asadar, Deschis Gastrobar poate fi considerat boem fie si numai pentru localizarea sa, cu atat mai mult cu cat se afla in fosta fabrica Industria Bumbacului, transformata intr-un hub creativ, acolo unde-si au locul o serie de firme de creatie si productie publicitara si nu numai.
Deschis Gastrobar are doua spatii, unul dintre ele este la etajul unu al cladirii, si cred ca este folosit iarna, pentru ca vara toate lucrurile se desfasoara pe teresa de pe acoperisul fostei intreprinderi Industria Bumbacului, terasa denumita „La firul ierbii”.
Ambianta este boema. Aerul de seara de vara este relaxant, privelistea deosebita, iar cei care vin aici se simt foarte bine. Nu putine sunt cazurile de familii, care vin impreuna cu cei mici, pentru ca locul este si unul child-friendly.
Mobilierul nu este foarte boem, daca ar fi sa il comparam cu alte localuri. La terasa e un mobilier specific oricarei terase, in timp ce in interior este un mobilier un pic mai modern, cu accesorii, intr-un stil industrial, cu instalatii la vedere si pereti nefinisati; combinatii de fier cu lemn si cu alte materiale compozite, intr-un stil industrial modern, asa cum se poarta mai peste tot.
Exista si mese comune (6-7 persoane) la care chiar stau persoane care nu se cunosc, lucru foarte boem din acest punct de vedere. Si in interior exista un mese comune, dar si un open-space in care cred ca iarna au loc unele concerte sau alte evenimente artistice.
Muzica de la Deschis Gastrobar este vintage, cumva boema, si se incadreaza in genurile pop-rock, rock & roll sau jazz. Meniul este de bucatarie urbana, cu suficiente variante (cam 3-4 tipuri) din mai multe categorii de mancaruri (salate, paste, peste, sandwich-uri, supe, antreuri sau main course-uri). O portie de mancare este cam 30 de lei, in timp ce o bautura este aproximativ 10-15 lei.
Staff-ul este tanar (20-30 ani) si mai toti poarta sorturi si haine casual, lejere. Din cauza sorturilor se disting fata de clienti (ceea ce nu e chiar „boem”), dar si pentru faptul ca fac service la mese. Sunt prietenosi, relaxati si se poarta fara eticheta.
In serile de vara, terasa de pe acoperis este atractia principala si este mai mereu plina sau aproape plina. Cand am trecut eu pe acolo erau in jur de 120-130 de oameni la terasa, cu varste intre 20 si 40 de ani, usor mai multe fete (60%). Diferentele de varsta in cadrul membrilor grupurilor era de maxim 5 ani (aspect concludent pentru boema), iar cei prezenti erau in mare parte studenti, corporatisti, creativi, oameni educati (poate chiar intelectuali), cu venituri medii.
Clientela de la Deschis Gastrobar are un outfit lejer, casual-urban, dar si hippie sau chiar trendy (in arare cazuri). Majoritatea celor prezenti vin ca sa discute cu prietenii, sa iasa impreuna intr-un loc special, cu caracter, si uneori chiar discuta si subiecte mai inalte, nu numai chestiuni curente. De aceea, exista si o distinctivitate usor vizibila a boemei de la Deschis Gastrobar, fata de alte clientele boeme din Capitala.
Consumul este mic. In general, oamenii beau cate un pahar si foarte rar vezi pe cineva manacand, aspect care se aliniaza foarte bine cu standardele neo-boemei.
Grupurile de oameni sunt relativ mici (4-5 persoane) si, din acest punct de vedere, nu se incadreaza in spiritul boemei, mai ales ca nici nu prea am vazut ca membrii diferitelor grupuri sa se cunoasca intre ei. Pe alocuri, insa, mai vezi cate un lider de grup, lucru caracteristic neo-boemei.
Clientela predominanta pare a fi a boemei hipster si pre-hispter (adica a hipsterilor mai tineri, sub 25-30 de ani), insa pe langa acesti veti intalni si membri din boema creativa sau preboemi (cea categorie aflata la limita de jos a boemei, catre mainstream).
Cei care vin la Deschis Gastrobar pare ca folosesc bicicletele sau vin pe jos, foarte rar cred ca vin si cu masinile.
Deschis Gastrobar este, asadar, un loc boem al Capitalei, care atrage atat prin concept, dar mai ales datorita terasei de pe acoperis, un loc ce trebuie neaparat vizitat intr-o seara linistita de vara, mai ales daca va veti sincroniza cu un apus de soare bucurestean. (Daniel Catoi – iunie 2018)
https://www.facebook.com/Restocracy/videos/459360534495243/
Deschis Gastrobar - Splaiul Unirii, nr. 160 (pe acoperisul Fabricii de Bumbac)
