Serviciile in restaurante, cafenele si alte localuri – articole Restocracy

Ord. dupa

Sardin e un restaurant tare interesant, și va ajunge să fie studiu d...

Discutie cu un chelner la un restaurant din Herastrau, ajunsa repede l...

1 comentarii

Mananc zilnic de 40 de ani in restaurante, pentru ca asa a fost viata ...

Unul dintre lucrurile pe care oamenii le detesta cel mai mult la n...

4 comentarii

In restaurantele din Bucuresti, aproape fara exceptie, chelnerii au ob...

8 comentarii

Politică și Delicatețuri e un nou restaurant al lui Mircea Dinescu,...

14 comentarii

Toate bune la Aria TNB, dar dati-l afara pe cel care face trainingul c...

2 comentarii

Redeschiderea restaurantului KANE a fost unul dintre evenimentele cele...

11 comentarii

Restaurant nou, nu auzisem de el. Am trecut pe Armeneasca si l-am ...

1 comentarii

Au deschis un restaurant in padurea Baneasa, chiar vizavi de intra...

1 comentarii

 Am citit de atatea ori Caldura Mare a lui Caragiale, fil...

4 comentarii

In tarile occidentale mari se folosesc in mod curent “domnule”...

Mi-a scris cineva ca a gasit unele dintre cele mai bune mancaruri ital...

4 comentarii

... nu le dati toate procedurile in scris chiar in prima zi de la ...

1 comentarii

Asadar, ce-i nemultumeste pe clienti in restaurante?Eu am spus...

2 comentarii

In cat timp se formeaza un chelner bun?In vreo 8 ore. Cam atat...

2 comentarii

Restocracy, Expressoft si George Butunoiu au lansat un proiect de ...

Atelierul de Tarte e un bistrou pe aglomeratul si ciopartitul bulevard...

7 comentarii

Am revenit a nu stiu cata oara in casa aceea din Ion Neculce, si de fi...

6 comentarii

Faza ieri: ma opresc la o cafenea pe Calea Victoriei, Okfea, chiar...

13 comentarii

Am ajuns inapoi la Aubergine dupa aproape un an de la ultima vizita, i...

Petite, minusculul bistrou care s-a deschis in noiembrie 2017 in Piata...

De ce in cele mai multe restaurante nu sunt respectate reguli elementa...

3 comentarii

Scena in restaurant: barbat intre doua varste, pe la 40+, nu parea nic...

Nu ma duc la restaurant fara sa fac o rezervare, drumurile in Bucurest...

2 comentarii

La Placinte de la Piata Romana, cel de pe Dacia (fiindca mai e un La P...

Torna Fratre e un restaurant romanesc ce isi propune sa recupereze tot...

Nor Sky Casual Restaurant a fost descoperirea placuta a sezonului ...

1 comentarii

E3 by Entourage e unul dintre restaurantele mari ale Pietei Floreasca,...

5 comentarii

Prima mea amintire cu restaurante e veche de aproape o jumatate de sec...

O tehnica simpla de dozaj hormonalSe intampla sa scriu acum despre...

Le Consul, restaurantul frantuzesc din Aleea Alexandru 7, pare sa se f...

4 comentarii
Afiseaza
comentarii

Am revenit a nu stiu cata oara in casa aceea din Ion Neculce, si de fiecare data am gasit altceva. Cred ca primul restaurant a fost Casa Elisabeta, demult, un restaurant caruia i se dusese vestea peste multe cartiere, si nu atat pentru mancare, cat pentru povestea in jurul caruia au facut marketingul, o poveste cu mare priza la public – ceva in genul mancarii cu suflet.

Apoi altii l-au rebotezat Satyricon, au vrut sa faca ceva cu concept acolo, pentru o anumita clientela, dar nu au avut viata lunga. Cuptorul de pizza din poza cred ca e de pe vremea lui Terra e Fuoco, prin 2014. Am mai vazut un nume lipit de acea adresa, Ion Neculce 63, un restaurant cu numele Sorginte by HTB, dar la acela nu am fost, nu stiu cand a locuit si el in acea casa cocheta.

Asadar, Gastronomika a venit in Ion Neculce prin martie anul acesta, din cate mi s-a spus, dupa ce au plecat din alta casa din Viitorului, inca si mai frumoasa, si cu o gradina fabuloasa.

Ion Neculce e o strada ingusta si lunga, paralela cu Banu Manta, lipita de Cimitirul Israelit Filantropia. Sunt numai case vechi acolo, destul de mici si inghesuite una in alta, fara etaj. Printre ele mai sunt si cateva renovate si supraetajate, cumparate de niste oameni mai instariti, decorate cu flori frumoase.

Casa lui Gastronomika e mijlocie, cu etaj, daca imi aduc bine aminte, cu o curte destul de mare in fata. Presupun ca au preluat-o cu tot cu mobilier si cu amenajare, destul de demodate, pentru ca daca le-ar fi facut acum, nici cel mai incepator arhitect nu le-ar mai fi propus asa ceva.

Insa cei de la Gastronomika par sa se concentreze doar pe mancare, mai ales ca acea casa are o astfel de traditie. Fiindca cei care au deschis primele restaurante nu erau carciumari de meserie, ei aveau alte afaceri, insa gateau cu placere si cu pasiune si au vrut un loc in care sa le vina prietenii, inainte de toate, apoi prietenii prietenilor, si tot asa. Si chiar au reusit bine la inceput, dupa cum am spus.

Am scris despre mancarea de la Gastronomika din Viitorului, se pare ca nu e vreo diferenta semnificativa acum; la fel, bucatarie multicuisine din jurul Adriaticii, italiana si balcanica.

Nu am apucat sa manac mai multe la Gastronomika de data aceasta, pentru ca pe cel de acolo (patronul sa fi fost?) nu l-a interesat catusi de putin sa-mi dea sa mananc (si inca bine, ca tot avea ocazia), ci sa-mi demonstreze cu orice pret ca sunt idiot.

Am ajuns la Gastronomika mort de osteneala, abia mai stateam in picioare. Si mort de foame, dupa cate mi se intamplasera in ultimele doua zile. Nu voiam decat sa-mi dea cineva ceva bun de mancare, sa beau un pahar de vin si apoi o ceasca de cafea tare si sa ma odihnesc putin la umbra pe terasa aceea cu multa verdeata. Dar n-a fost sa fie… 🙁

L-am rugat sa-mi dea ce e cel mai bun de mancare la Gastronomika lui. Foarte afectat (adica cum puteam eu sa-mi imaginez ca nu toate sunt le fel de foarte bune?) m-a expediat sa ma uit in meniu. Am insistat si l-am rugat sa-mi spuna el ce sa mananc, nu aveam vlaga si niciun chef sa ma uit in meniu, dar absolut niciunul. Nu a vrut. Nu a vrut, desi a vazut ca insistasem de mai multe ori. Pur si simplu nu a vrut sa faca asta, fara vreun motiv plauzibil. Si a plecat.

Am luat meniul si am incercat sa caut eu ceva acolo. Erau multe file, multe feluri despre care ar fi trebuit sa cer detalii daca chiar as fi vrut sa ma lamuresc. Nu am apucat sa citesc prea multe pagini, nici nu mai vedeam bine scrisul si mi-a cazut meniul din mana de ostenit ce eram. Si eram si mort de foame. Ca sa-l astept sa vina din nou, sa inceapa cu explicatii la felurile pe care nu le pricepeam, ar fi insemnat inca vreun sfert de ceas, plus nu stiu cat pana sa pregateasca mancarea. M-a apucat groaza, apoi m-au apucat nervii, pentru ca nu l-ar fi costat nimic, dar absolut nimic sa-mi faca micul serviciu pe care i l-am cerut. Dar nu a vrut!

Dupa o vreme a venit din nou, sa vada ce am ales din meniu. Prietenii mei au luat cate ceva, un calamar, o salata greceasca si niste deserturi. Eu, plin de nervi de data aceasta, i-am spus ca nu mai mananc nimic. „Foarte bine!”, imi zice, scurt, aparent chiar satisfacut. Si pleaca si isi vede de ale lui.

Ne-a adus niste gustari la inceput, cred ca din partea casei – cele trei boluri din poze. Si paine prajita. Mort de foame, le-am mancat pe toate, si am cerut inca un cosulet cu paine, pe langa primul. Bineinteles ca m-am enervat si mai tare vazandu-ma cum am infulecat doua cosuri cu paine, cand doctorul imi spune in fiecare zi sa nu mananc nici macar o aschie.

Abia asteptam sa plec de la Gastronomika , ca sa ma duc sa mananc o pizza in Ion Mihalache, inca mort de foame cum eram. Si am mancat si o pizza astazi la pranz, pe langa cele doua cosuri cu paine.

Asadar, omul acela de la Gastronomika avea ceva de demonstrat, si a tinut cu orice pret sa o faca, sa-mi arate cine are ultimul cuvant acolo, ca nu conteaza ce vrei sau ce probleme ai tu, ci ce vrea el. A considerat intrebarea mea idioata, pe cel care a pus o astfel de intrebare (adica eu) idiot de asemenea, pe cale de consecinta, si pe prietenul meu, care a incercat si el sa reformuleze intrebarea mea, gandindu-se ca poate nu o fi inteles omul din prima ce i-am zis, la fel de idiot. O sa le povesteasca prietenilor ca a avut doi idioti la masa astazi, plus un al treilea despre care nu poate spune mare lucru fiindca acela a avut prezenta de spirit sa taca.

Sa-i fie de bine, e restaurantul lui, e curtea lui, isi alege clientii, vorbeste ce vrea si cu cine vrea. Eu nu voi mai calca pe la Gastronomika in viata mea, desigur. Sau, poate cand voi vedea un alt nume pe poarta casei cu iedera, cine stie… (GB – mai 2018)

Gastronomika (in Viitorului)

Unul dintre cele mai placute locuri in care am fost vara astaGastronomika e unul locurile (si localurile) cu farmec si cu poezie ale Bucurestiului vechi, cu atmosfera din alte vremuri, cu gradina ...

Data actualizarii: 21/08/2018

  • fara nume :

    In mare parte ii dau dreptate lui George. In primul rand cand te duci la un restaurant te duci sa mananci ceva de calitate, dar cel mai mult sa te simti bine.
    Chiar daca ai o stare porasta cel de la restaurant este obligat sa te faca sa te simti bine. Daca nu te simti bine acolo atunci te duci la o pizzerie sau la o impinge-tava si mananci ceva la norma. ceea ce a si facut.
    Asta arata nivelul la care se situeaza acel local.
    Veti zice ca de vina este personalul ca in rest mancarea este buna. Eu zic ca de vina este patronul pentru ca el isi alege personalul si tot el impune anumite standarde. Nemultumirea personalului provine tot de la patron.
    Cu ce nu sunt de acord cu George?
    Cu faptul ca poate are pretentii prea mari si ca poate asta este nivelul la care se vrea sa se ajunga acest local.

  • Gastronomika :

    Imi pare rau domnule pentru zile cu probleme, nu sunteti singurul caruia i se intampla destule care sa conduca la osteneala. Nici eu nu am avut zile bune in ultimul timp. Eu v’am intrebat, si la fel de idiot paream, ce doriti sa mancati: carne, peste sau paste; ca sa stiu ce sa va recomand. Ati insistat cu ce e cel mai bun. Pai pentru mine care am pregatit acest meniu cu drag…toate’s bune si apreciate de catre clienti. Ce sa va recomand daca nu stiu catre ce poftiti sau ce va recomanda medicul? Chiar imi pare rau, insa departe de mine intentia mentionata de dvs.. Va apreciez munca, m’am bucurat ca mi’ati trecut pragul insa daca avem zile proaste, eu unul nu ma grabesc sa trag concluzii la nervi.
    Va doresc sanatate si bucurii!

    • Un simplu cetatean :

      Despre „pretentia absurda” a lui George de a ii fi ceva sugerat…nu o vad atat de absurda. O recomandare personala….dc nu merge cu intrebari deschise de genul”preferati peste sau legune? Carne sau paste?” …daca vezi omul ca nu prea stie…zi tati concret, ceva ce crezi tu ca este cel mai dat dracului preparat pe care il ai. Tu ce preferi? Sa servesti un client cu ceva ce poate nu e pe gustul lui? Sau sa nu il servesti deloc?
      Ai avut o idee preconceputa si prejudecati fata de el domle patron.
      …nici eu nu il simpatizez(nu l-am cunoscut dar este un mitocan si prin perspectiva a ceea ce scrie uneori despre diverse subiecte) dar asta e una si alta e sa zici ca dc nu joaca ca tine, nu te joci….de data asta tu ai fost pacaliciul!
      Un simplu cetatean…

  • Catalin :

    Sincer sa fiu, draga George, daca as deschide un restaurant nu ai fi clientul preferat. Mai toate articolele tale sunt despre chelneri, patroni care nu te-au tratat fix cum ai fi vrut tu. Din pacate pentru tine sau din fericire pentru restul, esti un simplu..om.

    Comentariu, te rog sa il iei ca fiind o critica constructiva si in nicun caz ca o jignire.

    Toate cele bune

    • Un simplu cetatean :

      Draga Catalin,
      Prima data am sa „dau Cezarului ce este al Cezarului” si am sa iti marturisesc deschis ca George desi nu am avut ocazia sa il cunosc personal, are intr-adevar acest „talent” de a se fi facut tare antipatic fata de toti cei care nu ii datoreaza nimic si ar avea motive sa „il placa” fortat – chiar cred ca omul este prea arogant si crede despre el mult mai mult decat este ( am avut ocazia sa cunosc oameni geniali – nu din perspectiva mea ci din cea a realizarilor lor – si totusi ft modesti si placuti). Ma rezum la atat referitor la subiectul asta.
      Dar sa revin la comentariul tau – dragul meu, un critic este CRITIC. Nu este acolo sa te laude daca nu o meriti din varii motive. Din critica se naste schimbarea si perfectionarea. In privinta restaurantelor…daca ai sta de vorba cu cei care sunt de exemplu la nivel de stele Michelin, ai auzi ce inseamna cu adevarat un critic si ce inseamna sa fii judecat aspru, in comparatie cu competitori care se straduiesc nu gluma – ce critica ai primit deapre temperatura la care ai servit apa, cum ai turnat-o in pahar, cum era vesela asezata si cat era sau nu de impecabil de curata, ce tip de ingrediente ai folosit sau nu si la ce temperatura ai servit mancarea samd. Prin urmare, ca sa concluzionez…George face aceasta activitate ca pe un hobby si totodata ca pe o ocupatie care ii place si pe care o intelege,prin prisma atator ani de mancat prin sute de carciumi din care majoritatea nu mai exista. Eu cred cu sinceritate ca acest gen de site cat si acest gen de „specialisti” mai mult sau mai putin ascultati, mai mult sau mai putin educati in acest sens si mai mult sau mai putin echidistanti…trebuie sa existe. Asa se ridica calitatea in orice. Daca nimeni nu te critica si toti doar te lauda….nu inseamna ca esti bun…ci doar ca din anumite motive esti tolerat. Dar tu vei incepe sa crezi ca esti cel mai cel.
      Si asa ca o ultima nota personala. Daca tu crezi ca acest om care este George Butunoiu este „doar un om” si nu are pareri pertinente si corecte fata de locurile pe care le vizoteaza si despre care scrie….ce naiba cauti aici sa ii citesti aceste opinii? De ce nu faci tu un site mai bun si mai corect? Sau si mai bine…de ce nu faci tu o carciuma care sa il dea pe spate si sa ne faca si pe noi ceilalti sa iti calcam pragul? Sau daca ai deja o carciuma….dc intr-adevar esti bun si toti te recunosc ca fiind in categoria de super carciumar…de ce nu spui franc cine esti si sa ne inviti sa vedem ca George te-a evaluat gresit?
      Dragilor…nu mai dati cu piatra in tot ceea ce fac altii. Fie faceti mai bine, fie abtineti-va.
      Cat despre „pretentia absurda” a lui George de a ii fi ceva sugerat…nu o vad atat de absurda. O recomandare personala….dc nu merge cu intrebari deschise de genul”preferati peste sau legune? Carne sau paste?” …daca vezi omul ca nu prea stie…zi tati concret ceva ce crezi tu ca este cel mai dat dracului preparat pe care il ai. Tu ce preferi? Sa servesti un client cu ceva ce poate nu e pe gustul lui? Sau sa nu il servesti deloc?
      Ai avut o idee preconceputa si prejudecati fata de el domle patron.
      Ti-am spus…nici eu nu il simpatizez(inca odata, nu l-am cunoscut dar este un mitocan si prin perspectiva a ceea ce scrie uneori despre diverse subiecte) dar asta e una si alta e sa zici ca dc nu joaca ca tine, nu te joci….de data asta tu ai fost pacaliciul!
      Un simplu cetatean…

    • George Butunoiu :

      Da, asa este, deformatie profesionala, fara indoiala. Daca de 27 de ani evaluez oameni, nu pot sa ma mai intalnesc cu cineva fara sa-l masor si sa-l „testez” sa vad daca e potrivit pt locul in care este, mi-a intrat definitiv in reflex. Cat despre omul acesta, nu s-a prins ca ii facusem un serviciu: avea ocazia sa ne prezinte mai bine produsele, sa ne dea ceva bun de mancare, sa plecam multumiti si sa spunem si altora, sa ne vanda ceva mai scum si poate chiar si mai multe feluri decat am fi luat noi singuri cautand prin meniu. Dar nu, orgoliul a fost prea mare… GB

  • Dă-i un răspuns lui Catalin Anulează răspunsul

    Experiența pe acest site va fi îmbunătățită dacă acceptați folosirea de cookie-uri. Mai multe informatii

    The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

    Close