Tulin, restaurantul libanez in care m-am simtit cel mai prost
Stiu restaurantul acesta de multi ani. Nu mi-a placut niciodata in mod deosebit, insa nici nu mi-a displacut, il consideram doar un restaurant arabesc mediocru. Insa acum au facut in asa fel incat sa nu mai calc vreodata pe acolo. Si asta in special din cauza serviciului, pentru ca am intalnit aici cel mai respingator chelner de care imi aduc aminte!
A fost o enervare graduala la Tulin. Mai intai, ca era atat de cald incat mi-a pierit orice placere de a lua masa, nu asteptam decat sa se termine mai repede. Apoi, pentru ca am asteptat mancarea nepermis de mult. Presupun ca au facut asta intentionat.
Am primit un humus acru, a ramas in farfurie. Apoi o limba fiarta si atat, intr-un sos care nu parea sa aiba altceva in afara de apa in care a fiert susnumitul madular. Puiul cu sos si orezul cu legume au fost rezonabile. Ca si preturile, de altfel. Gata, nu mai scriu, si asa le-am dat mult prea mult din timpul meu… (GB – iunie 2019)
Tulin: un restaurant libanez asezat
Tulin e un restaurant libanez destul de vechi al Bucurestiului, intr-o zona frumoasa a orasului vechi, intre Biserica Schitu Magureanu si Nuntiatura Apostolica. Am vazut ca i-au dat si un nume minusculului scuar de peste drum de Biserica, acum se numeste Piata Sfantul Papa Ioan Paul al II-lea.
Tulin are o casa veche suprainaltata, e renovata, arata bine. Au un salon la parter si doua la etaj, amenajate simplu, cu mobilier masiv din lemn, fete de masa, cateva tablouri pe pereti. Nu sunt atenti la detalii pana la capat, totusi: aerul conditionat avea un strat gros de murdarie pe el, si mai vedeai tot felul de lucruri marunte care ar fi putut sa fie indreptate in doua ceasuri, cu un efort minim.
Au meniul libanez clasic la Tulin, felurile arhicunoscute de-acum bucurestenilor. Mancarea a fost buna: humus, limba, fatoush, vinete. Am cerut si Kafta, insa au uitat sa o aduca si nu am mai stat. Lipia e crocanta. Le-au adus in niste vase atat de mici, incat a fost o adevarata aventura sa mananci din ele, aproape inevitabil dadeai ceva pe fata de masa si te simteai vinovat.
Serviciul a fost bun, foarte rapizi. Preturile sunt putin mai mari decat la alte restaurante libaneze, insa raman rezonabile. Clienti aveau destui.
Tulin e un restaurant libanez asezat, cu mancare buna, cred ca au o clientele fidela, asa ca e de asteptat sa-l gasim tot acolo si dupa alti cativa ani… (GB – octombrie 2017)
Saloanele Tulin
Tulin - Str. Constantin Stahi, nr. 2 (Biserica Schitu Magureanu / Piata Papa Ioan Paul al II-lea)
Comentarii (2)
Mananc acolo de cateva ori pe an inca din 2008. Mi s-a parut dintotdeauna unul dintre restaurantele libaneze din capitala care este cu adevarat autentic (Atentie, a nu se confunda cu cele turcesti si cele arabesti, Liban-ul fiind diferit cultural de acestea).
Gasesti la ei feluri din nordul Levantului care nu se gasesc la alte restaurante (de exemplu: balila). Tablourile cu poze din Liban te transporta cu gandul in locurile acelea.
De asemenea mancarurile lor mi se par printre cele mai bine pregatite preparate libaneze din oras. Si am gustat macar o treime din meniu. Vad v-ati inarmat sa ii desfiintati cu orice pret personale. Inteleg ca e important si personalul dar haideti sa nu bagam mancarea in aceeasi oala (poanta intentionata) cu un chelner care a trecut pe acolo printre multe alte joburi.
Va salut ! Am fost vineri la acest restaurant si mi s-a intamplat acelasi lucru, si anume au uitat unul din felurile comandate, si chiar daca facea parte din gustare, l-au adus dupa desert….important este ca au acceptat returul si, deci, neplata. In rest : servire rapida, personal amabil, felurile gatite bine, preturile acceptabile. Voi reveni cu siguranta.