Casa Romaneasca

Una dintre marile terase traditionale romanesti

Casa Romaneasca pare sa fie un restaurant vechi al Bucurestiului, sau a zonei metropolitane a orasului, mai bine zis, pentru ca e departe, la Otopeni, chiar peste drum de aeroport. Casa pare veche, foarte veche, chiar, si nu m-ar mira sa aud ca o fi fost vreun han acolo demult, sau tot un restaurant, oricum. Casa cu etaj e destul de mare, are mai multe saloane inauntru, cel mare, din mijloc, avand si o platforma pe care au mai pus cateva mese. Alaturi au alte corpuri de cladire cu un mic motel de 3*, cu cateva camere. Mi-au dat voie sa fac poze, asta ma scuteste de o descriere dificil de facut, dara fiind bogatia decorurilor cu obiecte traditionale romanesti.

Gradina de la Casa Romaneasca este insa, de departe, atractia principala a locului. E mare, cu copaci, multa verdeata si flori, se vede ca sunt niste oamanei pe acolo pentru care restaurantul si gradina sunt chiar viata lor, ratiunea de a trai. Stiu Casa Romaneasca de multi ani, cele mai multe acareturi si obiect sunt acolo dintotdeauna, insa apar tot timpul si decoruri noi, unele butaforice si amuzante. terasa e acoperita aproape in intregime si e compartimentata, sunt multe zone distincte, cu diverse marimi, in care se poate sta si mai linistit si ferit de ochii si urechile din jur.

Meniul e lung si bogat la Casa Romaneasca, majoritatea mancarurilor cunoscute din bucataria traditionala romaneasca, cea taraneasca si cea populara. Gratarele si protapul sunt atractia principala, privelistea e de efect si multi isi scot aparatele de fotografiat cand incep sa sfaraie. Nu cred ca cei de la Casa Romaneasca isi iau produsele din alta parte decat de la supermarket, asa cum fac toti cei care au restaurante traditionale romanesti in Bucuresti, cu cateva, foarte putine exceptii. Insa si printre acestia multi e o diferenta mare, totusi, pentru ca unii prefera sa ia semipreparate, din comoditate, pe cand altii iau doar produsele de baza si fac ei restul in bucatarie. Casa Romaneasca pare sa fie printre cei care nu se feresc de efort si muncesc dstul de mult in bucatarie pentru mancarurile acelea. Mancarea e destul de buna la Casa Romaneasca, atat cat poate sa fie o mancare facuta cu retete simple si cu produse de volum.

Si chelnerii cred ca sunt aceiasi de ani si ani de zile. Nu merg des la Casa Romaneasca, doar cand ajung pe la aeroport, cum s-a intamplat de vreo doua ori in ultima vreme, dar mi s-a parut ca vad aceleasi fete. Chelneri de meserie, din alte vremuri, multi dintre ei. Unii mai in forma, altii obositi si blazati, mai ales pe toropeala din ultimele zile. Preturile sunt rezonabile la Casa Romaneasca, mai mici decat in oras.

Sigur, nu as trimite pe cineva din Bucuresti pana la Otopeni doar pentru o masa la Casa Romaneasca, mancaruri asemenatoare gasesti si in oras. Insa daca ai niste musafiri straini sau daca sunteti in trecere, merita o oprire la Casa Romaneasca, mai ales daca sunteti cu copiii si aveti chef de un gratar cu putin spectacol in jurul lui. Si copiilor le va placea acolo, cu siguranta… (GB – iulie 2017)