Articole si stiri legate de lumea gastronomiei, de piata restaurantelor si a localurilor de consum public si subiecte...

Ord. dupa

Peste 1.000 de români cu sânge de rocker au descărcat aplicația Do...

13 vizite

Owner’s Choice Ana Sauvignon Blanc 2018 și Jidvei Fetească Regală...

23 vizite

Niciodata nu am vazut atatea restaurante noi, cate au aparut in ul...

1973 vizite 2 comentarii

KAIAMO, restaurant-concept inspirat de folclorul si traditiile romane...

32 vizite

Gastrodiplomația și Inovațiile Culinare este una din sesiunile prin...

28 vizite

Au deschis un restaurant in padurea Baneasa, chiar vizavi de intra...

344 vizite

Noi, si multi altii, consideram ca in noiembrie 2017 a aparut publ...

163 vizite

KAIAMO, restaurant-concept inspirat de folclorul si traditiile romanes...

92 vizite

Aizkora Gastrobar, sau esenta ospitalitatii Cei doi copii din poza ...

825 vizite

La Bistro Ateneu cu invitatul meu Misu Negritoiu pentru validarea Meni...

91 vizite

La cel mai bun restaurant din Bucuresti dupa clasamentul nostru, Le Bi...

418 vizite

Jidvei celebrează 20 de ani de pasiune și respect pentru arta vinulu...

50 vizite

O noua cladire de birouri in centrul Bucurestiului Business Center ...

70 vizite

Inainte era acolo head office-ul interlopilor. Cei mai multi din l...

543 vizite

Caii de la Letea editie limitata – Aligote a devenit campion mondial...

475 vizite

Bucharest Degustation Tour, prima editie (2019): George Butunoiu...

1261 vizite

Adevarul.ro informeaza ca Andrei Tranga, proprietarul celui mai ma...

527 vizite

Purcari Wineries Plc (“Grupul”), una din cramele de frunte din Eur...

47 vizite

Purcari Wineries Plc (“Purcari”, “Grupul”), una din cramel...

71 vizite

Ceva ce nu am mai vazut pana acum: doua restaurante mari din Parcul He...

637 vizite

Anunt de recrutare: Cautam un personal chef pentru ambasadorul unei ta...

1498 vizite 2 comentarii

Alex Petricean, cel mai bun chef al anului 2018, anunță deschiderea ...

510 vizite

Pe 18 aprilie, la Chișinău, a avut loc ,,Vernisajul Vinului”, even...

116 vizite

Antreprenorii si mediul de afaceri sarbatoresc “1 Mai Antreprenoresc...

322 vizite

 Raionul Floreasca, prima piață alimentară gourmet din România, s...

703 vizite
Afiseaza
vizualizari
comentarii

Razboinicii intergalactici de la Frudisiac

Ma gandesc eu asa acum cateva zile, hai sa vad ce mai e si pe la Frudisiac, fiindca sunt la doi pasi de biroul meu, desi eram sigur ca nu voi gasi ceva diferit. Nici nu ar avea de ce sa schimbe, desigur, stiu ca le merge foarte bine asa cum sunt.

Ma duc spre ei, asadar. Cunosc toate stradutele din cartierul Dorobantilor si cu ochii inchisi, asa ca nu eram prea atent la drum, ma gandeam la ale mele.

Intru, si dintr-odata ma trezesc buimacit din gandurile mele, intr-un vuiet de zbierete, urlete si strigate de razboi. Ies in fuga, fara sa ma uit in urma, zicandu-mi, Doamne, oare unde oi fi ajuns, sa vezi ca am gresit strada si cine stie unde oi fi intrat…

Ma dau cativa pasi inapoi, intorc capul si vad baraca neagra a lui Frudisiac, pe care o stiu atat de bine, masutele in fata, casa ambasadorului Egiptului vizavi, cu steagul fluturand pe catarg si cu politistul vigilent in fata, cu arma la brau.

Stau, analizez situatia, o intorc pe toate partile, fac diverse scenarii, insa toate duceau catre o singura concluzie: Frudisiac nu putea sa fie decat intr-un singur loc, si anume dupa usa aceea din care se auzeau urletele pana in strada, de-acum.

Imi fac curaj, trag aer in piept si intru din nou! Niste razboinici miniaturali alergau in cerc, treceau peste scaune si pe sub mese cu o dexteritate pe care eu nu o asociasem pana acum speciei umane, ci celei feline sau regnurilor inrudite. Zbierau din toti bojocii si nu mi-a fost prea clar de la inceput cu cine se luptau. Capetenia ostirii, sau poate chiar regele in persoana, statea in fund pe podeaua cafenelei si urmarea batalia, aparent foarte satisfacut de rezultatele asaltului intergalactic. Era un rege tanar, chiar foarte tanar, si vorbea cu micii razboinici intr-o limba straina, cand le transmitea comenzile, sau cine stie ce le spunea el.

La o masa stateau doua printese in pantaloni scurti. Foarte, foarte scurti. Ii urmareau cu coada ochiului pe soldatii stelari, si ele aparent foarte satisfacute de imaginatia si de puterea micilor lor plamani. Parea sa fie o relatie de filiatie directa intre printesele cu pantaloni foarte scurti si micile creaturi, banuiala confirmata definitiv la sfarsitul luptei si teleportarea lor catre alte galaxii. Cat nu se uitau la micii vikingi, discutau aprins, cam ce vorbesc printesele cu pantaloni foarte scurti intre ele, de obicei. In romaneste.

M-am gandit ca or fi inchiriat Frudisiacul pentru filamrile la vreo noua serie din Razboiul Stelelor, sau pentru vreo repetitie a unei piese de teatru. Dar nu, o chelnerita a reusit sa-mi transmita pana la urma ca pot sa ma asez la o masa daca vreau sa mananc ceva.

M-am asezat in cel mai indepartat colt si am stat tot timpul cu ochii in patru ca nu cumva sa ma ia si pe mine drept un extraterestru, vreun capcaun al intunericului, si sa vina sa ma neutralizeze cu o sabie atomica, sau cu cine stie ce s-o mai fi inventat pentru cei foarte mici de cand nu mai sunt eu in tema cu acest subiect. Insa am avut noroc, m-au ignorat complet cat am stat la Frudisiac

Am luat un sandvici cu burrata si avocado, cred. Eu nu mananc sandviciuri, insa cum alternativa era o salata – cam tot meniul lui Frudisiac, adica – am facut-o si pe asta, pentru ca voiam sa mai stau, devenisem curios sa vad ce vor face mai departe personajele din episod.

Sandviciul de la Frudisiac a fost chiar o mare surpriza, l-am mancat cu placere, mi-a placut, spre mirarea mea. Si mi-a placut si de una dintre cele doua chelnerite, dezinvolta, naturala si cu replica, ba chiar zambitoare din cand in cand.

Nu stiu daca aceste razboaie printre clienti fac parte din conceptul Frudisiac, spre a sublinia si mai bine specificul scandinav tolerant al locului, sau daca or fi fost si ei luati prin surprindere de asaltul care s-a dat asupra lor, urmat de cucerirea cafenelei si de tinerea celorlalti clienti drept prizonieri de razboi.

Dar, oricare ar fi raspunsul celor de la Frudisiac, e o ocazie sa pun aceasta intrebare cititorilor mei, de multa vreme imi tot statea in tastatura. Asadar, parerea cititorilor in aceasta delicata chestiune e asteptata cu mult interes: daca, cum si ce ar trebui sa faca intr-o astfel de situatie, intr-un restaurant public, cele trei tabere de pe campul de batalie? Adica regele si printesele cu pantaloni scurti, pe de o parte, personalul restaurantului, pe de alta, si ostirea clienteasca, in cele din urma. Fiindca pe micii razboinici nu-i punem la socoteala, desigur, ei fac ceea ce trebuie sa faca.

Sigur, intrebarea a mai fost pusa, si de fiecare data batalia s-a continuat si pe Internet. Nu s-a ajuns la un tratat de pace pana acum, si nu cred ca se va ajunge vreodata. Dar macar sa vedem ce crede fiecare, sa nu cumva sa ne imaginam altceva… (GB – august 2018)

Razboinicii intergalactici de la Frudisiac

Data actualizarii: 26/08/2018