Alte restaurante, cafenele, si alte localuri vizitate, care nu au fost incluse in Lista Restocracy

Ord. dupa

Artemis de la Athina Suites, alta banalitate pe harta Bucurestiului. D...

232 vizite

Salonul si terasa Le Bab in Centrul Vechi  

73 vizite

Dorada, cel mai trist restaurant in care am intrat in ultima vreme ...

198 vizite

La Armeneasca, primul restaurant de picnic kosher din Bucuresti ...

370 vizite

Din ce in ce mai putin mic bistrou de proximitate Copiii acestia au...

861 vizite

La Placinte este un lant de restaurant cu specific basarabean. Restaur...

56 vizite

Atelierul de Tarte e un adevarat bistrou Am revenit la Atelierul ...

1346 vizite

Sushi-ul proletar Am revenit la Sushi Terra dupa mai bine de un an....

1320 vizite 1 comentarii

ZenSushi Nordului este cel mai recent restaurant din lantul ZenSushi. ...

43 vizite

Trattoria Verdi Victoriei, inca o cantina pentru burtile corporatiste ...

859 vizite

Flavors, cu prefacut-simpaticul sau Chef Elias Harmouch Flavors e u...

2147 vizite 4 comentarii

La Vioara Rosie, un restaurant din alta lume si din alte vremuri... ...

276 vizite

Costelaria fata cu corporatistii Cei care au de mai multi ani Costela...

1372 vizite 1 comentarii

Noodle Bar by Tuk Tuk, street food mai scump ca la restaurantele adeva...

2008 vizite

Trattoria Il Calcio H, cea mai proasta mancare dintre toate cele vreo ...

168 vizite 1 comentarii

Due Amici isi fac o virtute din neschimbare Dupa aproape doi ani, am ...

1089 vizite

Green Hours, un local iconic al Bucurestiului Green Hours este unul...

393 vizite

AltFel, mic bistrou de breakfast all-day, hamburgeri si clatite La sf...

1018 vizite

Dolce Vita este un restaurant cu bucatarie italiana, situat pe strada ...

161 vizite 1 comentarii

Balls., primul bistrou fast-food de chiftelute din Bucuresti Pe la mi...

1032 vizite 1 comentarii

Casa Capsa, o paguba greu de recuperat pentru Bucuresti si pentru bucu...

4657 vizite 3 comentarii

B3ton, restaurant la Piata Libertatii pe Candiano Popescu

122 vizite

Casa Alba Baneasa este un restaurant traditional romanesc, situat in P...

305 vizite

YASOU, sau cum arata o taverna a zilelor noastre YASOU e primul res...

4326 vizite

La Bottega del Tartufo & Pasterra este o bacanie, respectiv un pas...

67 vizite
Afiseaza
vizualizari
comentarii

Un restaurant trist si depasit de vremuri

Restaurantele La Mama au fost mari vedete, in urma cu multi ani, cand au aparut in Bucuresti cu un concept clar, bine definit, cum nu prea mai exista pe piata: mancare de casa cu preturi rezonabile, ceea ce acum se numeste bucatarie urbana, adica ceva cam la fel cum isi fac oamenii singuri acasa.

Acum restaurantele La Mama au ajuns un fel de cantine pentru cei cu mai putini bani pe card, sau pentru turisti bezmetici, daca au norocul sa fie fix in calea lor, cum e La Mama de langa Atheneu, dar si acesta despre care scriu acum, La Mama de la Universitate.

Salonul arata trist La Mama de la Universitate, desi a fost o cladire impozanta acolo, chiar vizavi de coltul Universitatii dinspre Libraria Eminescu. Se mai vad stilul si decorurile somptuoase ale altor vremuri, care acum, insa, nu iti mai spun mare lucru intr-un astfel de context (adica la un restaurant), ci chiar dimpotriva. Au si o mica terasa pe partea cu Bulevardul Regina Elisabeta, direct pe trotuar.

Meniul e simplu si banal La Mama de la Universitate, mancaruri de cantina, mai degraba. Eu am luat doar o ciulama cu pui si ciuperci, fara smantana deloc – asa se face ciulamaua in Bucuresti si in Teleorman, “a saracie”, cum spunea bunica-mea, numai cu faina si apa. La fel de trista si aceasta, ca totul din jur.

Serviciul a fost singurul lucru care mi-a ramas in minte de La Mama de la Universitate, cu doi chelneri tineri, cu care mi-a facut placere sa vorbesc, desi cu greu scoteam ceva de la ei.

La Mama de la Universitate e un restaurant care traieste pe spatele Centrului Vechi, unde oricand gasesti pe cineva de la care sa iei niste bani chiar daca nu intelege sau nu-l intereseaza ce e in farfurie. Mai ales daca nu sunt si alte restaurante mai bune in jur… (GB – septembrie 2018)

Data actualizarii: 07/07/2019

La Mama (Universitate)

  • Alina :

    Din păcate, ultima vizită (pe 15 mai 2019) la acest restaurant a fost un dezastru, de aceea nu o să mai merg niciodată în acest local. Am comandat o supă rădăuțeană, iar puiul din ea avea un gust groaznic, aparent de stricat. Apoi, am comandat o porție de papanași, nici aceia nu au fost proaspeți, erau atât de tari încât nu puteam să îi tai cu cuțitul. Nu mi s-a întâmplat așa ceva niciodată! Am rugat chelnerul să vorbească cu un manager și așteptam să vină la mine și să-mi ia în considerare plângerea, însă nici nu m-a băgat în seamă. Mi-a spus ok și a plecat. Mâncare proastă și servicii groaznice. Am plătit nota pentru nimic efectiv! Nu o să mai merg niciodată acolo și nu încurajez pe nimeni să o facă! Sunt servicii de secolul trecut, în niciun caz de anul 2019!

  • Marica Savulescu :

    Eu sunt originara din Focsani, mama mea e o bucatareasa desavârsita, nepoata de boieri si cartea ei de Sanda Marin stie sa o recite. Ciulamaua este facuta asa cum e scris mai sus iar ceea ce dumneavoastra credeti ca e ciulama de fapt e ce se cheama voarte simplu: pui cu smântana. La Focsani era pregatit cu puiul rumenit, pe urma stins cu un sos turnat peste el la foc domol facut din consommé de pasare, smântana cea mai grasa si de casa de preferinta, eu chiar pun si o lingura de faina si marar (care-l pun aproape la sfârsit) si lasat sa se lege. Anul trecut am fost în vacanta la Bucuresti cu tatal meu care are 87 de ani. Fiind restaurantul cel mai aproape ne-am dirijat firesc La Mama – Universitate. Va spun sincer ca ne-am simtit bine, am mîncat foarte bun, chiar daca nu e o bucatarie de haute gastronomie, nici preturile nu sunt asa ca am fost foarte multumiti. Baietii care ne-au servit aproape în fiecare seara erau foarte amabili…chiar mai mult decât era nevoie. Mi-a placut varietatea meniului, faptul ca aveau tot ce am vrut sa comandam, serviciul rapid si eficient. Ne întoarcem în România saptamâna viitoare si tata e multumit ca am rezervat cazare în acelasi loc, primul lucru mi-a zis, e bun acolo ca e aproape de restaurantul La Mama. De ce sa o faca pe mama sa strâmbe din nas ca lui tata în place într-un restaurant si compara cu mâncarea ei.

  • Alex :

    „La Mama” este poate cel mai bun exemplu al antreprenorului care nu stie sa se adapteze la vremuri. De cand a iesit Dragos Petrescu din schema (si se vede la ce dezvoltare au ajuns restaurantele din grupul sau), „La Mama” scade in continuu la nivel de calitate.

  • La Mama :

    Domnule G.B.,

    Va multumim pentru vizita pe care ati facut-o in restaurantul La Mama Universitate si pentru faptul ca ati avut o clipa de ragaz pentru a incerca un preparat din meniul nostru.
    Asa este, meniul este simplu (asa cum trebuie sa fie meniul unui restaurant), usor de parcurs, dar foarte versatil. Ati constatat, poate, in urma vizitei, faptul ca avem o sectiune speciala dedicata bucatariei citadine – urbana, cum ati mentionat -, ce contine preparate pe care nu le putem numi “banale”: rata pe varza, iepure cu sos de mustar, rasol de manzat, tigaie picanta, friptura de miel sau ciulama de pui cu mamaliga, cea pe care ati si servit-o. Despre reteta preparatului de mai sus va putem spune ca este reteta proprie a restaurantului, iar ciulamaua, conform Dex-ului, este “o mâncare constând dintr-un sos gros, alburiu, din faina si zeama de carne (de pasare) sau lapte in care se pot adauga bucatele de carne sau ciuperci.”
    Nu este vorba despre inovatie in bucatarie, ci doar despre prepararea corecta a unui produs, care are specificata compozitia la Ingrediente: piept de pui, ciuperci, unt, faina, lapte, condimente.
    In restaurantele La Mama, le oferim clientilor un raport corect calitate-pret-cantitate. Meniul este diversificat, tinem cont de sezonalitatea ingredientelor folosite si ne place sa credem ca le oferim oaspetilor nostri (care pot fi studenti, tineri corporatisti, pensionari sau turisti), o mancare cu gustul celei de acasa, dar tinand intotdeauna cont de tendintele de consum. Totul, la un pret accesibil, astfel incat sa iti permiti sa revii, fara a te gandi la cat de cat de multi bani ai pe card.
    O mancare buna este aceea gatita “ca la mama acasa”. Acasa nu inseamna mancare gatita “din saracie”, desi poate ca si mamele noastre din Bucuresti ar fi vrut sa adauge ingrediente mai pretentioase. Dar mancarea mamei era intotdeauna aburinda, multa si gustoasa. Asa a fost copilaria multora dintre noi, iar acum, desi vremurile s-au schimbat, de fiecare data cand ne ducem “la mama”, stim ca vom manca preparate gustoase, preparate din ingrediente proaspete si simple, fara artificii culinare. Oare de ce, atunci cand calatorim, ne place sa gustam din preparatele gatite de “mama”, iar atunci cand suntem acasa, nu le pretuim la adevarata lor valoare? Va multumim si va mai asteptam pe la noi.

    • George Butunoiu :

      Am niste prejudecati legate de restaurantele La Mama, cu siguranta, probabil formate in urma cu mai multi ani dupa vizita la unul dintre restaurante, cred ca cel din rondul de la Alba Iulia. Inainte sa intru intr-un restaurant La Mama imi spun ca o astfel de mancare nu are cum sa fie foarte buna, e doar cat sa-ti astampere foamea cu un gust si cantitate rezonabile si la preturi accesibile. De aceea am intrat in cele doua restaurante mentionate pe site doar pentru un pranz sau cina expeditive, cu un fel sau doua cel mult. Nu am evaluat niciodata serios restaurantele La Mama, e drept, si daca sunt diferente semnificative intre ce am scris eu si realitate, imi pare sincer rau!

      Cat despre ciulama, eu sunt din Galati, si in toata Moldova ciulamaua se face cu smantana grasa (nu cu simulacrul acela de la Danone sau altii), jumatate de kilogram sau chiar mai mult, daca e o tigaie mai mare, la care se adauga cateva linguri de faina, ca sa se lege. “Ciulamaua” cu faina (exclusiv) e o invesntie olteneasca, si nu e de mirare ca asa apare in DEX. Imi si inchipui pe profesorul de la Iorgu Iordan, care lucra la articolul respectiv din DEX, sunandu-l pe un vecin sa-l intrebe cum se face ciulamaua, si acesta dandu-i reteta cu faina, desigur. Daca DEX-ul ar fi fost facut la Iasi, nu la Bucuresti, va asigur ca altceva ar fi fost scris acolo la “ciulama”… 🙂 Deci, ca fost moldovean, nu ma voi putea impaca niciodata cu gustul acesta.

      Iar despre evaluarile mai consistente si mai serioase: cand imi propun sa fac asta, iau intotdeauna cele mai bune mancaruri (pentru asta ii intreb pe chelneri, chia daca stiu ca in marea majoritate a cazurilor imi dau raspunsuri idioate) si pe cele mai proaste (pe astea le depistez eu usor in meniu), apoi fac un fel de medie. La Mama nu stiu care sunt cele mai bune mancaruri, insa cred ca le stiu de pe acum pe cele mai proaste. Oricum, mi-am pus pe lista sa revin in curand, impreuna cu cineva, ca sa fie ceva mai obiectiva opinia… GB