Seoul

Seoul, restaurantul coreean cu făpturi femeiești adorabile…

Seoul e unul dintre puținele restaurante coreene din București. Oricum, cel mai vechi și mai cunoscut. Pe o străduță liniștită și foarte frumoasă de lângă Mănăstirea Cașin, în vila în care a fost (și este în continuare, se pare) Club Tezaal, faimos imediat după revoluție, uitat acum. Circulau multe legende în București despre ce puteai cumpăra cu bani acolo. Mai ales că erau într-o vilă de un lux cum nu mai văzuse Bucureștiul – clădirea, cu arhitectura ei „turbo”, dar mai ales interiorul. Asta așa, ca o paranteză, ca să vedeți cum a evoluat arhitectura noastră post-comunistă, de la ce la ce, într-un timp destul de scurt, totuși… 😊

Bucătăria coreeană e una dintre cele mai apreciate din Orientul de Departe de către europeni, pentru că e echilibrată, are multe legume, și e foarte gustoasă atunci când nu e condimentată să scapi bețișoarele din mână. Când mergi la un astfel de restaurant, recomandarea mea este să guști cât mai multe feluri fără carne, dacă vrei o experiență mai deosebită. Și mai au un obicei acolo, în Coreea, să pună toate felurile pe masă deodată, în farfurii și porții mici, dar foarte multe. E un mic spectacol în sine, mai ales că mâncărurile lor sunt foarte colorate.

Nu am avut timp de „spectacol” la Seoul-ul din București, și nu sunt eu prea vegetarian, așa că am luat doar ce se vede în poze. Și atenție: când vi se va spune, „vaaai, dar o să cer să pună foarte puține condimente”, înseamnă că nu va pune toată punga cu iuțeală, ci numai jumătate din ea. Și că nu vei muri pe loc, ci după vreo jumătate de ceas…

Coreenii cu care am vorbit mi-au spus că mâncarea e foarte bună la Seoul, ca la ei acasă, fix pe gustul lor. La europeni, părerile sunt mai împărțite. Cei mai tineri, emancipați, avangardiști, o găsesc bună, sau chiar foarte bună, cei mai bătrâni și mai conservatori vor cere o porție suplimentară de carne. Mai ales că prețurile sunt destul de rezonabile. Dar, oricum, și unii și alții, și europeni și neeuropeni, vor fi în perfect acord că minionele făpturi femeiești care umblă pe acolo sunt adorabile… (George Butunoiu, august 2025)

Seoul – Pentru cei care vor sa manance si altceva decat carne la restaurant

Cred ca Seoul a ramas singurul restaurant coreean din Bucuresti, din cele trei sau patru care au fost, la un moment dat. E destul de vechi, si pare decis sa reziste.

Nu au fost tot timpul in casa de pe strada Aviator Mircea Zorileanu, sunt de cativa ani aici, inainte au fost in alta parte, daca imi aduc bine aminte, si chiar cu alt nume. Seoul e restaurantul unui coreean si al blondei lui sotii romance, o faptura agreabila pe care am intalnit-o de fiecare data cand am mers la ei.

Cred ca putini isi mai aduc aminte de faimosul pe atunci Club Tezaal, de pe Zorileanu. Se intamplau multe lucruri la Tezaal care inflacarau imaginatia bucurestenilor, printre care si mancatul la un restaurant socotit de mare lux imediat dupa Revolutie. Tezaal cu faima s-a dus, dar casa lui de pe Zorileanu a ramas, si chiar scrie pe ea, in continuare, Club Tezaal. Cred ca e doar un modest salon de nunti si de evenimente pentru cei mai saraci acum, fiindca restaurant nu mai sunt.

Ei bine, Seoul ocupa acum ultimul cat al Clubului Tezaal, inclusiv terasa de pe acoperis. Cladirea e mai degraba un bloculet cu cateva etaje, construit dupa o arhitectura provinciala, proiectat probabil de vreun student in primul an de la Ion Mincu. Totul e demodat acolo, imbacsit, uitat. Chiar si niste decoratori geniali si cu acces nelimitat la cardul de credit al clientului ar avea mari, mari probleme in a mai recupera ceva.

Partea buna pentru restaurantul Seoul este ca atmosfera nu e atat de contrastanta fata de imaginea clasica a unui restaurant sau loc public oriental. Au un spatiu mare la ultimul nivel, e un salon mare in mijloc si vreo trei separeuri, cu totul pot aduna vreo 250 de oameni acolo. Amenajarea e cea asetptata, cu ceva obiecte si decoruri asiatice. In unul dintre saloanele mici au niste vitralii interesant, dar nu m-am apropiat ca sa vad daca nu cumva sunt doar niste geamuri vopsite cu pensula. Probabil ca nu, arata bine, vopseaua nu ar rezista in canicula bucuresteana.

Din acel salon cu vitralii se poate iesi pe o terasa pe acoperisul cladirii, de pe care se vede Bucurestiul cum rar il puteti cuprinde dintr-o privire.

Meniul coreean de la Seoul e lung si cu poze, ceea ce e foarte bine, pentru ca altfel nu ai intelege absolut nimic daca nu esti familiarizat cu bucatariile orientale, din Asia Extremului Orient. Nu descriu ce e acolo, pentru ca nu ma pricep la bucataria coreeana. Am fost multumit pentru ca au multe legume, mai multe decat in orice alta bucatarie europeana, americana (nord – sud) sau din Orientul Mijlociu.

Ajungi rar la un restaurant coreean, prin urmare cam tot ce mananci acolo este inedit, asa ca nu mai esti… (citește tot)

Strada Aviator Mircea Zorileanu si imprejurimile Manastirii Casin din Bucuresti