Restaurante si alte localuri inchise dupa ce au fost vizitate sau prezentate pe Restocracy

Ord. dupa

Mozzafiato sub comanda gastronomică a lui Chef Alin Barabancea ...

A mancat cineva vreodata un pranz bun la Rue du Pain? Rue du Pain e l...

Samsara, cel mai așteptat restaurant vegetarian din BucureștiSun...

Mandaloun Maison, varianta pentru alt tip de clientelă a deja cunoscu...

Educarea și disciplinarea clientului la CauponaPrimul restaur...

Țin minte că ne-a făcut plăcere să vorbim cu o chelneriță inimo...

Cento 118, pizzeria de care avea nevoie Calea FloreascaRegula pe R...

Nowa, un nou mare restaurant pe piața gastronomică a Bucureștiului ...

O’grada, alt experiment cu un concept de restaurant de destinație ...

Anika, Noua Bucătărie Românească Fină și Creativă în Centrul V...

Uptown: vor face pasul catre bucataria cu adevarat fina?Cred ca no...

Osteria Bella Toscana (Sevastopol) este un local cu bucatarie italiana...

Vedeți că Tehran și Teheran nu sunt același restaurant...Exist...

La Finca by Alioli îți aduce aminte că viața e frumoasă și bună...

Cannoleria lui Andrea Di Russo, ca din filmele italienești de altăda...

Italianului de la Gustosi Momenti ii e mai usor sa faca mancare buna d...

La Kostas, cheful charismatic, frumos si viril, care nu se da inapoi d...

Pazzo Pizza al Taglio, o cantina fara imaginatiePazzo, cu subtitlu...

The Gallery Lounge din complexul Pescariu Sports & Spa, un restaur...

Quattro Stagioni, o trattoria de ambiantaAm revenit la restaur...

Nu stiu de ce se duce lumea la La FattoriaNu am scris mai nimic de...

Café Athenée nu e tocmai ceea ce numele ar putea sugera unora Café...

Dragomir Niculescu si delicatesele lui comestibile...Dragomir Nicu...

Ginger, direct pe primele locuri in Lista Restocracy, inca de la desch...

In urma vremurilor.Nu ii cunosc pe cei de la restaurantul Maison M...

Voila al lui Radu Dumitrescu e printre putinele bistrouri adevarate di...

Milu Café este o cocheta cafenea din centrul orasului Bucuresti, care...

Despre unii bucuresteni care cred ca oamenii de la La Pescaria Doroban...

ARC Bakery - Exemplul occidentalDescoperirea Arc Bakery a fost u...

Nominoe, o Creperie et Epicerie chiar ca in Bretagne Nominoe e un bis...

Nonna Mia - Da, aici e chiar ca in Italia Nonna Mia au avut o oarecar...

La Belle Epoque, o braserie belgiana autenticaLa Belle Epoque ...

Citroniers - Printesa in negru cu margele albeCitroniers inseamna ...

Octopus, un mare restaurant arabesc cu ambianta greceascaIstoria e...

Meze - Se mananca bine aici, si nu atat de scump pe cat i s-a dus vest...

Chefs Experience: eu nu am nimerit, inca, la ce descriu ei pe site... ...

La Cantine de Nicolai, una dintre referintele centrale ale fine dining...

Costelaria fata cu corporatistii Cei care au de mai multi ani Costela...

Lamentabil, ca aproape tot ccea ce e de la statRestaurantul Cercul...

Citronelle - Un restaurant cuminte si conservatorCitronelle e ...

Fabrica de boeme bucurestene lucreaza la capacitate maxima...Re:Mo...

My name is Sana and I am born and raised in Karachi, Pakistan. Current...

Dabeef in timpul pandemieiAm venit la ei și în anul al doilea al...

Frank Bistro, pivnita cu mancare buna Am revenit la Frank Bistro,...

Nuba - Nunta fara sfarsit, care se termina in zori, spre a reincepe se...

ROST, la inceputul drumului catre un mare restaurantROST e un nou ...

Marul de Aur - Sper sa redevina ce a fost odataAu facut ceea ce ar...

Joseph by Joseph Hadad, unul dintre stalpii din Bucuresti ai Haute Cui...

Cred ca The Embassy Park e cel mai prost restaurant din Parcul Herastr...

Modigliani - Se pare ca nu vor prea mult deranj, poate castiga destul ...

Afiseaza

Pizza Leggera, locul in care un italian suparat mi-a aratat cate mai am de invatat despre serviciile din restaurante…

Scaunul de neatins de la Pizza Leggera

Scaunul de neatins

Intru eu la Pizza Leggera, ma asez la masa, astept mancarea. Restaurantul aproape gol, doar vreo doua mese ocupate. Pun telefonul pe silentios, insa ii las vibratiile, ca sa vad daca suna cineva. Eram in mijlocul zilei si nu poti ignora chiar pe toata lumea.

Si, intr-adevar, chiar asa se intampla. Suna cineva caruia se cuvenea sa-i raspund de indata. De obicei ies din restaurant cand vorbesc la telefon, daca ma gandesc ca deranjez pe cineva. Acum, insa, am vazut un colt indepartat, nu m-ar fi auzit nimeni de acolo, chiar daca as fi vorbit tare. Si, pe deasupra, era si ger afara, asa ca mi-am zis ca e acceptabil sa vorbesc de acolo.

M-am asezat pe un scaun la o masa (cele din poza de sus) si am raspuns la telefon. Dar nu am apucat sa spun cateva cuvinte, ca vine glont catre mine patronul italian si imi spune (nu imi mai aduc aminte daca in romana sau in engleza) ca m-am asezat deja la o masa si ca nu am voie sa folosesc inca una! Asta in conditiile in care stateam doar pe scaun, nici nu i-am atins masa. Si care masa nici nu era amenajata, fie vorba intre noi, dupa cum se vede si in poza. Avea doar un presulet de plastic pe ea!

Am inchis telefonul cat am ramas cu gura cascata la supararea si la argumentatia patronului italian. Apoi am iesit afara si am sunat eu. Era important, dupa cum am spus.

De vreo 40 de ani mananc aproape zilnic in restaurante, fiindca nu am avut familie pana acum, ca sa mananc acasa. Si crezusem ca am vazut si am auzit totul in materie de servicii din localuri. Dar nu, italianul si nervosul domn mi-a arata ca inca mai am de invatat…

Dar sa revin la Pizza Leggera. Au deschis in noiembrie, la parterul unei cladiri de birouri de pe Dacia, chiar la Piata Romana. A fost primul La Placinte acolo, inainte.

Salonul e lung, spre in spate, si ingust. Amenajarea e relativ simpla, ca de fast-food. Citadina, moderna, functionala, cu mobilier auster, scaune de tabla, mese goale cu presulete de plastic. Nu au cuier, iarna iti tii paltonul pe unde se poate.

Meniul e si el simplu la Pizza Leggera, dupa cum sugereaza si numele: pizza si paste, un meniu simplu al zilei, ceva produse de cafenea. Am luat o supa crema de ciuperci, obisnuita, nimic special cu ea. Si o pizza, desigur, fiindca mi-au spus ca e facuta diferit fata de cea din alte pizzerii, ca de aici si numele “pizza leggera”. Am apucat sa iau doua inghitituri din ea, si nu mi s-a parut cine stie ce, nici aceasta. Poate ca nu cade greu la stomac, fiind “leggera”, dar nu am putut sa verific aceasta ipoteza pentru ca tocmai atunci a sunat telefonul, dupa care italianul m-a dat afara din restaurant, practic, asa ca a putut sa manance el pizza mea aproape neinceputa.

Asadar, aveti grija cand mergeti la Pizza Leggera! S-ar putea ca pe patronul italian sa-l supere nu doar statul pe alt scaun, ci si altele, despre care eu nu am apucat inca sa aflu. Dar poate ca cei care se duc acolo vor scrie aici, la comentarii, ca sa afle si altii si sa nu cada in greseala, ca mine. Sau, si mai bine, cred ca patronul italian ar trebui sa scrie mare, la intrare, ce ai voie si ce nu sa faci in pizzeria lui… (GB – decembrie 2018)

Data actualizarii: 04/10/2019

Pizza Leggera  - Bd. Dacia, nr. 20 (Piata Romana)

  • Georgi :

    Apreciez faptul ca italianul a raspuns, se pare ca si politicos. Stiu ca acest spatiu are o chirie foarte mare si nu inteleg de ce ar reactiona atat de dur in conditiile in care trebuie sa plateasca aceasta suma. De curiozitate voi merge si eu sa gust pizza asta, pentru ca sunt in cautare de o pizza buna.

  • Andreea L. :

    Eu am fost de 2 ori in acest restaurant, am mancat pizza si mi s-a parut cu adevarat cea mai buna pizza din Bucuresti si asemanatoare cu cea mancata in Italia. Cand este servita, pizza este insotita de un cos cu mici sticlute de uleiuri aromate (cu aroma de lamaie, portocale, trufe, busuioc, etc.) ulei pe care il poti picura peste toppinguri.
    Experienta mea a fost foarte placuta in ambele vizite: prima data aveam de terminat urgent o prezentare si am stat aproape 2h 30 min fara sa imi faca nimeni observatie ca ocup o masa atat de mult lucrand la laptop (era si patronul in restaurant si nu a avut nimic cu mine); a doua oara, prietena mea a cerut ca pizza sa aiba aluatul foarte pufos pentru ca nu putea mesteca aluat tare (din cauza unei interventii stomatologice) si i-a fost refacuta pizza de doua ori pana a iesit aluatul pufos (fara nervi si fara sa platim in plus, lucru care chiar ne-a incantat!).
    Atmosfera este primitoare, iar ospatarii foarte amabili.
    Recomand!

  • Massimo :

    Sono io l’italiano scortese !
    Se il signore che è entrato fosse stato cortese con noi lo saremmo stati con lui come lo siamo con tutti
    Purtroppo però l’educazione non fa parte del DNA della persona che è venuta a farci visita.
    Comunque grazie per gli ottimi giudizi sulla nostra cucina , che per noi è la cosa piu importante !

  • Experiența pe acest site va fi îmbunătățită dacă acceptați folosirea de cookie-uri. Mai multe informatii

    The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

    Close