Restaurante si alte localuri inchise dupa ce au fost vizitate sau prezentate pe Restocracy

Ord. dupa

Mozzafiato sub comanda gastronomică a lui Chef Alin Barabancea ...

A mancat cineva vreodata un pranz bun la Rue du Pain? Rue du Pain e l...

Samsara, cel mai așteptat restaurant vegetarian din BucureștiSun...

Mandaloun Maison, varianta pentru alt tip de clientelă a deja cunoscu...

Educarea și disciplinarea clientului la CauponaPrimul restaur...

Țin minte că ne-a făcut plăcere să vorbim cu o chelneriță inimo...

Cento 118, pizzeria de care avea nevoie Calea FloreascaRegula pe R...

Nowa, un nou mare restaurant pe piața gastronomică a Bucureștiului ...

O’grada, alt experiment cu un concept de restaurant de destinație ...

Anika, Noua Bucătărie Românească Fină și Creativă în Centrul V...

Uptown: vor face pasul catre bucataria cu adevarat fina?Cred ca no...

Osteria Bella Toscana (Sevastopol) este un local cu bucatarie italiana...

Vedeți că Tehran și Teheran nu sunt același restaurant...Exist...

La Finca by Alioli îți aduce aminte că viața e frumoasă și bună...

Cannoleria lui Andrea Di Russo, ca din filmele italienești de altăda...

Italianului de la Gustosi Momenti ii e mai usor sa faca mancare buna d...

La Kostas, cheful charismatic, frumos si viril, care nu se da inapoi d...

Pazzo Pizza al Taglio, o cantina fara imaginatiePazzo, cu subtitlu...

The Gallery Lounge din complexul Pescariu Sports & Spa, un restaur...

Quattro Stagioni, o trattoria de ambiantaAm revenit la restaur...

Nu stiu de ce se duce lumea la La FattoriaNu am scris mai nimic de...

Café Athenée nu e tocmai ceea ce numele ar putea sugera unora Café...

Dragomir Niculescu si delicatesele lui comestibile...Dragomir Nicu...

Ginger, direct pe primele locuri in Lista Restocracy, inca de la desch...

In urma vremurilor.Nu ii cunosc pe cei de la restaurantul Maison M...

Voila al lui Radu Dumitrescu e printre putinele bistrouri adevarate di...

Milu Café este o cocheta cafenea din centrul orasului Bucuresti, care...

Despre unii bucuresteni care cred ca oamenii de la La Pescaria Doroban...

ARC Bakery - Exemplul occidentalDescoperirea Arc Bakery a fost u...

Nominoe, o Creperie et Epicerie chiar ca in Bretagne Nominoe e un bis...

Nonna Mia - Da, aici e chiar ca in Italia Nonna Mia au avut o oarecar...

La Belle Epoque, o braserie belgiana autenticaLa Belle Epoque ...

Citroniers - Printesa in negru cu margele albeCitroniers inseamna ...

Octopus, un mare restaurant arabesc cu ambianta greceascaIstoria e...

Meze - Se mananca bine aici, si nu atat de scump pe cat i s-a dus vest...

Chefs Experience: eu nu am nimerit, inca, la ce descriu ei pe site... ...

La Cantine de Nicolai, una dintre referintele centrale ale fine dining...

Costelaria fata cu corporatistii Cei care au de mai multi ani Costela...

Lamentabil, ca aproape tot ccea ce e de la statRestaurantul Cercul...

Citronelle - Un restaurant cuminte si conservatorCitronelle e ...

Fabrica de boeme bucurestene lucreaza la capacitate maxima...Re:Mo...

My name is Sana and I am born and raised in Karachi, Pakistan. Current...

Dabeef in timpul pandemieiAm venit la ei și în anul al doilea al...

Frank Bistro, pivnita cu mancare buna Am revenit la Frank Bistro,...

Nuba - Nunta fara sfarsit, care se termina in zori, spre a reincepe se...

ROST, la inceputul drumului catre un mare restaurantROST e un nou ...

Marul de Aur - Sper sa redevina ce a fost odataAu facut ceea ce ar...

Joseph by Joseph Hadad, unul dintre stalpii din Bucuresti ai Haute Cui...

Cred ca The Embassy Park e cel mai prost restaurant din Parcul Herastr...

Modigliani - Se pare ca nu vor prea mult deranj, poate castiga destul ...

Afiseaza

Lamentabil, ca aproape tot ccea ce e de la stat

Restaurantul Cercului Militar National, de la Casa Centrala a Armatei, e un restaurant vechi, probabil ca deschis odata cu impunatorul palat, in alte secole. Pe vremea comunistilor, Restaurantul Cercului Militar National era un restautant bun si era chiar de bonton sa mergi sa mananci acolo, insa nu ca ar fi avut mancare mai buna de cat acum, probabil ca chiar dimpotriva, ci pentru ca celelalte restaurante din Bucuresti erau si mai proaste.

Casa Centrala a Armatei e un adevarat palat, desigur, destul de bine intretinut. Restaurantul e la parter, daca astfel poate fi numit primul nivel care e cu acces pentru public, in partea stanga a cladirii, unde sunt scarile acelea monumentale, pe langa fantanile arteziene. Terasa e mare, cam neingrijita. Daca apuca sa cada un servetel pe jos, de pilda, sta acolo pana dimineata, cand vine maturatorul, pentru ca ridicarea unui servetel cazut nu e in job description-ul chelnerilor. Si cazusera multe cat am sta noi acolo, si nu de putina vreme, dupa cum aratau…

Meniul Restaurantului Cercului Militar National e exact cum te-ai astepta sa fie cand auzi despre un restaurant de stat: mici, tochitura, gustare calda, cascaval pane, ficatei… Mancare proasta, iti dai seama numai uitandu-te la ea, nici nu mai e nevoie sa o gusti.

Si serviciul e la fel de lamentabil, cu multi chelneri, dintre care unii trecuti demult de varsta la care inca mai vad sau mai aud ce e in jur, si la care ii mai si intereseaza asa ceva, ca sa reformulez. Preturile sunt relativ mici, daca te uiti doar la cifre, dar cand iti aduci aminte ce ai avut in farfurie si ce personaje ai vazut in jur, nu mai e cazul.

Restaurantul Cercului Militar National e un local jalnic, unul dintre cele cateva restaurante-strigoi ramase de pe vremea comunistilor. Am vazut ceva clienti pe terasa, multi batrani. De ce se duc sa manance asa ceva, numai ei stiu… (GB – iulie 2018)

 

Data actualizarii: 17/07/2020

Restaurantul Cercului Militar National (Casa Armatei)  - Str. Constantin Mille, nr. 1-3 (Calea Victoriei)

  • Georgia :

    Clădirea este veche cei drept dar locația frumoasa. Masa este ok. Problema este ca nu are oricine acces. Ai nevoie de legitimație. Nu știu dacă poți aduce vreun prieten dar rudele de gradul 1 da

  • Livia :

    Lucrez in sistemul militar la alta structura decat cea a MAPN, pot intra la restaurant cu legitimatia de serviciu?
    Va rog un raspuns avizat, deoarece am fost refuzata la intrare pe motiv ca nu sunt de la MAPN.
    De de aceasta situatie?

  • Victorina enciu :

    Doresc o zi din an , in care sa pot intra și eu omul de rand ,fara legitimație,sa vizitez acest edificiu.
    Îmi doresc mult!

  • Pavel :

    Am scris de două ori dar nu a apărut scris. Evident n-am scris de bine

  • Ivan :

    Am fost la restaurant, recent, într-o duminică, la ora prânzului. La intrare m-a întâmpinat un domn în uniformă militară cu o privire superioară și pentru că aveam nevoie de bunăvoința lui am lăsat privirea în jos astfel că nu i-am deslușit gradele. După ce m-a legitimat, i-am spus că doresc să i-au
    prânzul cu familia (6 persoane ) arătându-i spre multele mese libere, inclusiv de la etaj dar cu aroganță , plictiseală și satisfacție mi-a spus că nu se poate decât la 2 mese separate de lângă intrare și că mesele nu se pot lipi. Astfel a trebuit să fac stanga-mprejur și pensionarul militar provincial să înghită în sec că nu a reușit să-și impresioneze ginerii cu o masă la lăudatul restaurant. Am plecat fără să-mi fac curajul să le dau celor ai mei vreo explicație și pe drumul spre un local civil mă gândeam că uite Armata are destui ofițeri de-i pune și la intrarea într-un restaurant și că de la prezentarea restaurantului de pe site și realitate e cale lungă. Cât despre primirea și prestația gradatului i-aș recomanda-o în poligon unde-i locul.

  • Pavel :

    Am fost recent acolo, duminica în jurul orei prânzului. M-a întâmpinat un domn în uniformă militară , arogant, distant, plictisit și deranjat că am intrat în local. M-a legitimat și i-am spus apoi că sunt cu familia(6 persoane) și vrem să luăm prânzul. Erau multe mese libere, inclusiv la etaj. Mi-a spus, sec, că nu se poate și că doar două mese la intrare, a câte 4 locuri fiecare, de lângă intrare, ar putea fi libere dar că nu pot fi lipite pentru a servi masa împreună. Așa că eu, militarul provincial nu a putut să le impresioneze pe fiice și mai ales pe gineri cu lăudatul local și a trebuit să fac stânga-mprejul. Am părăsit localul urmărit de privirea plictisită a gazdei și am intrat, în apropiere într-un local ,, civil,,. Pe drum mă întrebam oare chiar atâți ofițeri are Armata de-i pune la întrarea într-un restaurant? Apoi mă gândeam ce diferență este între prezentarea restaurantului de pe site și realitate.

  • Angela Barbulescu :

    Deplorabil!
    Am fost acolo de curand si am plecat cu un gust amar.
    Ospatari obezi, lenesi, deloc serviabili, plictisiti…
    M-am simtit atacata de un astfel de personaj, care s-a rastit la mine cand am cerut ceva de baut, pana la servirea mesei.
    Ambianta de vis, cu ornamente superbe, candelabre, stiucaturi baroce si catifea .
    Mancarea insa…din cutie, legume din conserva, insuficient preparate, meniu sarac, cu doar cateva feluri de mancare, pe jumatate epuizate la ora pranzului.

  • Ema :

    Întrebare: ai fost acolo, sau nu ai putut intra, iar pe principiul strugurilor acri – scrii și tu așa, ca opinia publică ?

  • Elena :

    Ca sa nu mai existe nemulțumiți , restaurantul
    nu mai este deschis decât pentru cei cu epoleți .

  • LIa :

    Si ce e bun de consumat, d-le nemutumit de meniu? Spagehte de tot felul, pizza? asta este mancarea „buna”? Eu nu sunt de aceeasi parere cu d-vstra. Sa faci niste „macaroane” e la indemana oricui. Eu nu apreciez prea mult acele restaurante care vand „macaroane”. E adevarat ca am intalnit un chelner lipsit de amabilitate, dar meniul este bun. Am mancat aolo cei mai buni papanasi, mici, fripturi…

    • Lia :

      Aveti dreptate. Unii prefera sa manance „macaroane”, desi astea le face oricine in doi timpi. Adevaratele resturante nu se limiteaza la salate si spaghete. Dar unii nu inteleg asta.

    • Cecilia :

      Aveti dreptate. Unii prefera sa manance „macaroane”, desi astea le face oricine in doi timpi. Adevaratele resturante nu se limiteaza la salate , spaghete si pizza. Dar unii nu inteleg asta.

  • IO ILLPPO :

    Restaurantul este foarte bun.
    Ca arhitectura nu au nici americanii asa ceva. Cladirea a fost construita din contributiile militarilor. Asa a scapat inainte de 1989 sa aiba alta destinatie.

  • Dă-i un răspuns lui Pavel Anulează răspunsul

    Experiența pe acest site va fi îmbunătățită dacă acceptați folosirea de cookie-uri. Mai multe informatii

    The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

    Close