Articole si stiri legate de lumea gastronomiei, de piata restaurantelor si a localurilor de consum public si subiecte...

Ord. dupa

Marti, 19 iunie 2018, de la ora 19.30 a avut loc la VINO "Dinner with...

Localul Bistro Ateneu anunță Voiaj în Delta Dunării - o cină-even...

La data de 1 Noiembrie sarbatorim Ziua Salamului de Sibiu. In conditii...

10 MEDALII PENTRU VINURILE PURCARI: „BEST OF SHOW” ȘI „BEST PRO...

Stabilirea datei potrivite pentru unul dintre cele mai așteptate even...

Vineri, 1 noiembrie 2018, Asociatia Producatorilor de Salam de Sibiu (...

Clopotul de sticla si vulcanasii cam pe dinafara, in context... 18 ...

2 din 4 persoane de vârstă medie din România sunt supraponderale sa...

Îmi aduc aminte de primul pește cu adevărat bun pe care l-am mânca...

Multe bucatarii nationale au cele doua ramuri bine delimitate: o bucat...

1 comentarii
Afiseaza
comentarii

Sectiune finantata de Expressoft

Kera Calita, doamna Aurora Nicolau

Se stie din legendele transmise din veac in veac de Hanul lui kir Nicola; descarcau aici rachierii si podgorenii butiile pline aduse sub pulpana noptii, ocolind aciza agiei de la bariera, la biserica Barbatescu vechi, de altfel, cea mai veche biserica din oras ramasa in picioare, unde slujbele se tin si in zilele de azi.

Un mic stabiliment, ramas in furia demolarilor, a rezistat tuturor vitregiilor, batranii cartierului ii spuneau Carciuma lu Getuta, pe firma insa scria „Restaorantul Jaristea”. Veneau atotstiitorii batrani ai cartierului, se cinsteau si cand stocul lichid se termina, Getuta, tarandu-si imperceptibil piciorul, inchidea carciuma si pleca acasa.

Soarele a rasarit dupa ce capitalismul tulbure de drumul mare a iesit pe lumina. Un anume Nicolau, poate urmas al vechiului kir Nicola, a facut ce-a facut, a luat bani din banca amanetandu-si casa, a cerut ajutor neamurilor, caci se tragea dintr-un neam cu cimotii multe, si izbuti a devenii proprietar peste stabiliment. Oameni hotarati si muncitori au dat o noua fata locului. Incet incet vechiul han parca a renascut, peste vechile fundatii acoperite de motul curcanului si tufani de soc s-a construit Gradina Jaristea.

Dar stabilimentul si-a capatat adevarata viata abia dupa ce propitareasa, adica dumneaiei kera Calita, pre numele sau din actele de stare civila Aurora Nicolau, si-a luat inima-n dinti si a urcat pe scena, alaturi de tocmiti artisti. Incet- incet, povestile din istoria Bucurestilor, colectiile de arta ale casei, vinul bun si mancarurile intocmite cu simtire i-au construit renumele de locanta gastronomico-literara a cetatii dambovitene, singura de altfel.

KERA CALITA si moda de antart

Kera Calita invesmantata in straie largi, de matase, catifea si dantela, cu falduri ample precum starile ei sufletesti, Kera Calita pare desprinsa dintr-un tablou de epoca infatisand-o bunaoara pe acea fabuloasa boieroaica Lichiardopol ce prelungea, candva, savoir faire-ul elegantei frantuzesti a epocii imperiale a lui Napoleon al III-lea in colbul Baraganului lui Odobescu, din care se trage si stapana Jaristei de azi.

Calita este, poate, cea mai indreptatita revansa a unei istorii a caftanelor imblanite in stil fanariot, a turbanelor cu surgiucuri si a palariilor florentine cu scene de gen arcimboldesti ( pictor italian Arcimboldo Giuseppe, portrete simbolice compuse din flori, scoici, carti, fructe, precursorul suprarealistilor) asupra unei epoci a nepasarii si a dispretului fata de canoanele lumii Oicumenei. Triumful horbotei asupra calpelor tesaturi este insotit si de parada opulenta a giuvaergicalelor de epoca alese din sipetul cu scule scenice al arhondaritei spectacolului de seara cu seara de la Locanta. Astfel, sunt etalate, cu o juruita risipa, toate bogatiile din comoara agonisita de un Midas modern de gen femeesc: paftale si lantisoare, bratari si ineluse, monocluri si lornioane,fibule si cingatoare, cercei si pandantive, brose si ceasuri vechi de dama, sidefuri si chihlimbaruri, emailuri si camee –toate, de poveste! Pentru a avea, insa, imaginea completa a acestui zaiafet vestimentar si de mermeturi, puneti alaturi cele mai rare gentute cu pene, margele sau filigranuri, esarfele din dantele de Flandra, manusile din piele de caprioara, pelerinele din brocarturi si condurii fini precum papucaraia bizantina a Mariticai Bibescu.

La Jaristea Locanta, puteti sa va desfatati cu privelisti rare, desprinse parca din gravurile si dagherotipiile de mijloc de veac XIX, insa, in mijlocul lor, sta vie statuia maiestoasa a elegantei fara de cusur. Sa celebram cu inima curata fiorul sfant al artei, dimpreuna cu Kera Calita!

 

Save

Data actualizarii: 17/10/2017