O noua carte a Kerei Calita ot Jaristea

Biblioteca Jaristea s-a imbogatit cu un nou volum al Kerei Calita (Aurora Nicolau), celebra si distinsa doamna, care conduce Locanta Jaristea, unul dintre restaurantele de traditie ale Capitalei.

Duminica, 26 noiembrie 2017, de la orele 12.00 la standul Editurii INTEGRAL din cadrul Targului de carte Gaudeamus, deschis la Romexpo, a avut loc lansarea cartii doamnei Aurora Nicolau, intitulata Tainica inima a Bucurescilor. Evenimentul a continuat cu o sesiune de autografe din partea autoarei.

Ulterior, de la orele 14.00, Locanta Jaristea a fost gazda unui adevarat festin culinar ce a completat atmosfera de sarbatoare, la care au participat personalitati ale vietii academicie, culturale, teatrale, mondene, oameni de afaceri si nu numai. La eveniment au luat parte si numerosi jurnalisti, atat din presa scrisa, cat si din audio-vizual.

In cele 160 de pagini policrome ale lucrarii vom intalni, asa cum ne indica si subtitlul lucrarii: „Povestile Jaristei istorisite de Kera Calita si insotite de privelisti de altadata si de totdeauna, cvintesenta lumii de odinioara, cu fotohisie si parisie”.

Tainica inima a Bucurescilor, de Aurora Nicolau a aparut in luna noiembrie 2017 la Editura INTEGRAL si cuprinde 160 de pagini (text si ilustratii) in format 21 x 30 cm si este prefatata de Acad. Razvan Theodorescu si de Alex. Stefanescu. (Daniel Catoi – noiembrie 2017)

Povestile Jaristei sunt bine legate de tainica inima a Bucurescilor, asa cum le relateaza autoarea. Scrise baroc, cu mii de fiorituri de admirabila extractie din limbajul curent al curtoaziei veacului al XVIII-lea si inceputul urmatorului, narantiunea se citeste cu usurinta si bucurie, caci Calita detine taina adresarii ceremonioase din acele vremi si bogatia adjectivelor arhaice atat de dezmierdatoare auzului.

Adrian-Silvan Ionescu

Kera Calita si-a gandit sanctuarul intr-un cartier al contrastelor. A fost candva al calicilor – ce-au dat vechiul nume al caii Rahovei –, dar si al protipendadei, intre lacasuri sfinte si podgorii, nu departe de Filaretul pasoptistilor si de modernul asezamant spitalicesc – azi demolat – al Saftei Brancoveanu, de curtea lui Ipsilanti si de Arsenal.

Acad. Razvan Theodorescu

Molipsindu-se parca de la felurile pregatite cu rafinate si uneori doar de ea stiute amestecuri de mirodenii, stapana Jaristei imprumuta si in scris arhaisme mai de tot uitate, expresii, apelative ce reinvie lumea colorata, plina de miscare din „inima tainica” a Bucurestiului. Pentru ca autoarea e convinsa de un lucru, si incearca sa ne momeasca si pe noi ca orasul autentic, traind intre evlavie si dezmat culinar aici s-a exprimat cel mai bine, mai convingator, mai atragator.

Georgeta Filitti

Este vorba, asadar, de o carte despre podurile, bisericile, palatele (cele mai multe in ruina), carciumile de altadata, fala si tristetea din acest despartamant al capitalei noastre, oras (in fapt un sat latit si aglomerat) in care se amesteca – intr-o istorie tulbure – neamurile, limbile, civilizatiile, culturile, vesmintele, gusturile culinare si, desigur, bucatariile.

Acad. Eugen Simion

Noua carte scrisa de Kera Calita – pe numele ei adevarat Aurora Nicolau −, Tainica inima a Bucurescilor, trebuie citita, cum ar spune autoarea, „cu dichis”, ca sa-si dezvaluie farmecul. (…) Este o desfatare sa citesti aceasta carte si sa visezi pe marginea ei.

Alex. Stefanescu

Kera Calita, doamna Aurora Nicolau

Se stie din legendele transmise din veac in veac de Hanul lui kir Nicola; descarcau aici rachierii si podgorenii butiile pline aduse sub pulpana noptii, ocolind aciza agiei de la bariera, la biserica Barbatescu vechi, de altfel, cea mai veche biserica din oras ramasa in picioare, unde slujbele se tin si in zilele de azi.

Un mic stabiliment, ramas in furia demolarilor, a rezistat tuturor vitregiilor, batranii cartierului ii spuneau Carciuma lu Getuta, pe firma insa scria „Restaorantul Jaristea”. Veneau atotstiitorii batrani ai cartierului, se cinsteau si cand stocul lichid se termina, Getuta, tarandu-si imperceptibil piciorul, inchidea carciuma si pleca acasa.

Soarele a rasarit dupa ce capitalismul tulbure de drumul mare a iesit pe lumina. Un anume Nicolau, poate urmas al vechiului kir Nicola, a facut ce-a facut, a luat bani din banca amanetandu-si casa, a cerut ajutor neamurilor, caci se tragea dintr-un neam cu cimotii multe, si izbuti a devenii proprietar peste stabiliment. Oameni hotarati si muncitori au dat o noua fata locului. Incet incet vechiul han parca a renascut, peste vechile fundatii acoperite de motul curcanului si tufani de soc s-a construit Gradina Jaristea.

Dar stabilimentul si-a capatat adevarata viata abia dupa ce propitareasa, adica dumneaiei kera Calita, pre numele sau din actele de stare civila Aurora Nicolau, si-a luat inima-n dinti si a urcat pe scena, alaturi de tocmiti artisti. Incet- incet, povestile din istoria Bucurestilor, colectiile de arta ale casei, vinul bun si mancarurile intocmite cu simtire i-au construit renumele de locanta gastronomico-literara a cetatii dambovitene, singura de altfel.

KERA CALITA si moda de antart

Kera Calita invesmantata in straie largi, de matase, catifea si dantela, cu falduri ample precum starile ei sufletesti, Kera Calita pare desprinsa dintr-un tablou de epoca infatisand-o bunaoara pe acea fabuloasa boieroaica Lichiardopol ce prelungea, candva, savoir faire-ul elegantei frantuzesti a epocii imperiale a lui Napoleon al III-lea in colbul Baraganului lui Odobescu, din care se trage si stapana Jaristei de azi.

Calita este, poate, cea mai indreptatita revansa a unei istorii a caftanelor imblanite in stil fanariot, a turbanelor cu surgiucuri si a palariilor florentine cu scene de gen arcimboldesti ( pictor italian Arcimboldo Giuseppe, portrete simbolice compuse din flori, scoici, carti, fructe, precursorul suprarealistilor) asupra unei epoci a nepasarii si a dispretului fata de canoanele lumii Oicumenei. Triumful horbotei asupra calpelor tesaturi este insotit si de parada opulenta a giuvaergicalelor de epoca alese din sipetul cu scule scenice al arhondaritei spectacolului de seara cu seara de la Locanta. Astfel, sunt etalate, cu o juruita risipa, toate bogatiile din comoara agonisita de un Midas modern de gen femeesc: paftale si lantisoare, bratari si ineluse, monocluri si lornioane,fibule si cingatoare, cercei si pandantive, brose si ceasuri vechi de dama, sidefuri si chihlimbaruri, emailuri si camee –toate, de poveste! Pentru a avea, insa, imaginea completa a acestui zaiafet vestimentar si de mermeturi, puneti alaturi cele mai rare gentute cu pene, margele sau filigranuri, esarfele din dantele de Flandra, manusile din piele de caprioara, pelerinele din brocarturi si condurii fini precum papucaraia bizantina a Mariticai Bibescu.

La Jaristea Locanta, puteti sa va desfatati cu privelisti rare, desprinse parca din gravurile si dagherotipiile de mijloc de veac XIX, insa, in mijlocul lor, sta vie statuia maiestoasa a elegantei fara de cusur. Sa celebram cu inima curata fiorul sfant al artei, dimpreuna cu Kera Calita!

Save