Restocracy

Aud periodic, de la cate unul sau altul, ca Idomemos e cel mai bun restaurant turcesc din Bucuresti, sau pe aproape, oricum. Mie nu mi se pare, si nu mi s-a parut nici in cele doua sau trei dati cand am mai trecut pe la ei, inainte.

Sunt pe la Buzesti, in spatele Mc Donaldsului, intr-o casa fara etaj pe colt, intr-o intersectie. Peste drum am mai vazut niste spatii tot cu numele lor, Idomemos Fast-food. Acolo vand mancare pentru luat la pachet, direct din galantare, si cand am trecut prin zona pe la pranz, mereu vedeam o coada de corporatisti asteptand sa le vina randul la cumparat.

Idomemos, cel cu servire la masa, e un restaurant mijlociu, asemanator cu mai toate celelalte restaurante orientale din Bucuresti facute de catre turci si arabi, nu de romani. Amenajat simplu, decorat cu ce au gasit la indemana. Mesele au, totusi, fete de masa albe, iar scaunele sunt invelite cu panza lucioasa, ca la nunta.

Mancarea de la Idomemos e expusa in galantare, ca in mai toate restaurantele de acest fel. Au si mancare gatita, in tavi mari, aperitive, deserturi, diferite feluri de kebab, frigarui si alte carnuri crude pe care le frig apoi pe undeva, in spate, nu se vede gratarul din salon. Turcul din poza a fost amabil, dornic sa dea explicatii daca aveai nevoie.

Mancarea e cea turceasca obisnuita la Idomemos, nu mi s-a parut nimic special, nici mai buna decat la altii, dar nici mai proasta. Poate ca putin mai scumpa, insa fiind mai in centru si avand atat de multi corporatisti cu burtile goale la pranz, e usor de inteles.

Idomemos e un fast-food, de fapt, inclusiv cel cu mese, pentru ca vii acolo pentru un mancat rapid si nu prea scump. Sunt de multi ani acolo, vor ramane si in continuare, fara indoiala. Si aceeasi mancare, desigur. In partea aceea de lume nu cred ca le da prin minte sa incerce sa inoveze ceva, iar turcilor si arabilor din Romania inca si mai putin, daca e sa vorbesc doar din observatia directa. (GB – iulie 2018)