Recenziile, articolele si notele anterioare despre localuri

Ord. dupa

Epoca Chef Sorin Miftode la Le Bistrot Francais Relais et Chateaux  ...

Prime Steaks & Seafood de la Radisson, un aristocrat al fine dinin...

Cava Bistronomie si-au gasit locul si clientela, se pareCava Bistr...

Le Bistrot Francais Relais et Chateaux in epoca lui Chef Sorin Miftode...

Dancing Lobster, un adevarat restaurant portughezDancing Lobster e...

La Finca by Alioli, un restaurant spaniol adevaratNu am mai scris ...

Sara Floreasca, bacanie cu bistrou de paste si pizzaE unul dintre ...

Sardin, deschizatorul de drum pentru partea aceea de BucurestiAm m...

Sa ii aduc eu aminte cate locuri are la Gabbiano: 180!Gabbiano e a...

AltFel, mic bistrou de breakfast all-day, hamburgeri si clatite La sf...

New Nordic Kitchen la Solt Dining de la hotelul Courtyard Floreasca by...

Mozzafiato - Cred ca e unul dintre restaurantele cu cel mai debalansat...

Torna Fratre, unul dintre cele mai bune rapoarte calitate - pret din B...

Raionul Floreasca, sau cum sa inveti intr-un an cat nu reusesc altii i...

Yoshi s-a lungit. Si la salon, si la terasa si la meniu. Am revenit l...

Caldura mare la Allucinante by PatriziaAm citit de atatea ori Ca...

Oare nu-si permit cei de la Octopus un bucatar mai bun? Macar pe jumat...

Draft Pub Tankeria Ursus si asaltul catre periferieTocmai scriam c...

Oare nu-si permit cei de la Octopus un bucatar mai bun? Macar pe jumat...

Trattoria Roma continua succesul de pe Eminescu. De data aceasta cu ar...

Daca vrei sa o impresionezi pana la lacrimi, du-o la The Artist! Chia...

Gramont Cuisine & Wine de la Palatul Suter “An Unforgettable Cul...

O cina greceasca pe cinste acasa la doamna Zisi Amvrosia e un restaur...

NIDO, un restaurant care se respecta si care isi respecta clientii...

Savart, un fel de restaurant de care centrul a dus mereu lipsăAm ...

Nu i-ar strica ceva mai multa concurenta pe piata lui Pata Negra!P...

Loft: cina in hala tipografieiAm aflat de curand ca Loft e si un r...

PizzaMania: pe cat de mult atunci, pe atat de putin acum...Pe cat ...

Studio 80, sau cand o suta sau doua in plus la o masa nu inseamna mare...

Tocanita cu sos de apa nu avea ce cauta la Zahanaua ZexeZahanaua Z...

Raionul de Peste, studiu de caz, si nu doar in gastronomieAm mai f...

Mergeti doua luni la rand la Gargantua KSLF, in fiecare ziE clar, ...

Bistro Ateneu: cred ca e prea devreme pentru portii minuscule si legum...

La Pescaria Dorobantilor: sufletul nu e un condiment, sa dea gust mai ...

Gustosi Momenti: nu a vrut sau nu s-a gandit? Aceasta-i intrebarea... ...

Cucinetta, bistroul cu cea mai eleganta chelnerita din BucurestiCu...

Daca romanii fac lucruri ilegale in Italia, de ce sa nu faca si italie...

Salon Golescu, un etalon al continuitatiiArata la fel Salon Golesc...

Nu m-am inselat prima data si nu pare sa fi fost o intamplare...Am...

Cred ca vor fi din nou ceea ce au fost...Am revenit la Cucina de l...

Sper ca Lugo nu se cred restaurant de fine dining...Am revenit la ...

Cred ca White Horse fac un serviciu bucurestenilor ramanand conservato...

Un nume de referinta al zonei Dorobantilor, desi destul de discret...

Prima scadere la mancare dupa foarte multi aniA fost o surpriza sa...

Iata ca se poate face si un restaurant chinezesc mai deosebit...M-...

BoemetruCand vorbim de locatii boeme din Bucuresti trebuie sa incl...

Octopus, specialistii la recrutat chelnerite adorabileAm reven...

Sa asteptam si sa vedem “minunea” din toamna la Complex Herastrau....

Mancarea in coada listeiAm promis sa ma intorc repede la Limo Cuis...

CAVA Bistro - Totul OK daca banii nu sunt o problema…Am revenit ...

Afiseaza
comentarii

Un restaurant pentru oamenii calmi

Guxt si-a castigat o oarecare popularitate cand a ajuns brusc pe lista cu cele mai bune restaurante din Bucuresti recomandate de catre TripAdvisor. Ca se afla intr-un loc in care nu te-ai astepta sa gasesti restaurante cu adevarat bune, a mai adauagt un contur la aura Guxtului. Sigur, ideea ca exista ceva de pret despre care putini stiu, fie el restaurant sau orice altceva, si tu esti unul dintre acei privilegiati, e printre fantasmele cele mai raspandite in imaginarul consumatorilor. Toti vor sa afle despre aceste lucruri „ascunse”. Si cei care le gasesc, scriu repede despre ele pe bloguri, spre bucuria cititorilor care ii sporesc vizibil traficul. Problema este ca trebuie sa scrii intotdeauna de bine despre acestea, sa arati ca ti-au depasit asteptarile, ca altfel iti dezamagesti cititorii.

Eu nu am avut norocul acesta, sa pot anunta o noua descoperire pe agitata piata bucuresteana a restaurantelor. Guxt e un restaurant corect, placut, cu mancare destul de buna, dar cam atat. Mi-a atras foarte tare atentia ca e deschis doar seara. Acest program cu totul neobisnuit bucurestenilor, si romanilor, in general, te face sa te gandesti ca se intampla ceva deosebit seara acolo, de au nevoie mai multa decat altii pentru pregatiri: un meniu diferit, poate chiar fantomaticul fine dining pe care il cauta cu febrilitate toata lumea buna a orasului, poate niste evenimente sau clienti speciali. Or fi si acestea, cine stie, doar ca nu erau in ziua in care am ajuns noi.

Guxt sunt de doi ani intr-o casa veche din spatele parculetului Izvorul Rece, in zona aceea cu Mantuleasa, Plantelor, Stefan Mihaileanu, adevaratul Bucuresti vechi, cel din carti, cu farmec si poezie, linistit si curat, cu copaci batrani si strazi care nu sunt niciodata drepte. E o casa mica, fara etaj, doua camere de o parte si de alta a unui holisor, in care au facut cele doua saloane. Bucataria e la subsol, iar terasa nu am vazut, nici nu ar avea unde sa o faca, e prea ingusta curtea. E placut amenajat, in ton cu casa si cu atmosfera, decoruri simple, banchete la perete, atmosfera de bistrou, mai degraba, austera, fara fete de masa. Muzica neasteptat de agresiva, violenta chiar, mai tarziu afland ca vine direct de la un post de radio american pe Internet, ceva cu un „Paradise” caruia nu i-am vazut legatura cu frumoasele locuri ale Bucurestiului batran.

Meniul e si el destul de simplu, ceva intre bucatarie internationala si bucatarie urbana, obisnuita, adica, dar ceva mai spre creativ. Mancarurile sunt descrise direct cu produsele de baza si ingredientele, si au pus si niste poze in meniu ca sa arate ca sunt mai degraba obisnuite si sa nu te astepti la ceva pe care mai rar il vezi in alta parte. Dar scot foarte mult in fata bauturile, mai ales berile, din care au multe lucruri interesante, intr-adevar, dar si coniacurile, whiskyurile si vinurile.

Noi am luat o tarta cu ceapa caramelizata si branza, dstul de buna, insa prea sarata; Mousse de ficatei de pui si rata cu trufe, confit de ceapa si sos dulce-picant, chiar buni si cu trufe de calitate, salata lor Guxt, care mi s-a parut destul de banala, Creveti cu usturoi, in stil mediteranean, cu legume la gratar, „stilul mediteranean” insemnand, se pare, ca nu erau curatati, asa si asa acestia, cu legume care nu au cum sa fie prea bune duar fripte, si recomandarea lor cu Confitul de rata, care putea sa fie si mai bun de atat daca l-ar fi gatit altfel, presupun. Cartofii prajiti au fost normali, nimic special de spus despre ei.

Serviciul a fost bun, foarte personal, cu o chelnerita foarte placuta si cu un om care parea sa fie sef acolo, poate chiar stapanul locului, autoritar dar cu chef de vorba. Preturile sunt normale, o masa buna in doi, cu de toate si o sticla de vin bun te duce spre 300 de lei.

Guxt e un mic restaurant de proximitate pentru norocosii locuitori ai acelei parti a adevaratului Bucuresti, un restaurant asa cum ar trebui sa fie si altele. Eu un restaurant frumos si linistit, pentru oameni calmi si asezati. Cum nu am auzit sa fie multe restaurante bune in zona, Guxt poate aspira la statutul de mica vedeta locala, de cartier, dar nu mai mult de atat, nu m-as vedea recoamandand cuiva din alt colt de Bucuresti sa mearga la Guxt in mod special doar pentru mancare. Daca se intampla acolo ceva despre care eu nu am aflat inca, chiar ii rog pe cei care stiu sa ne spuna. (GB – iulie 2017)

Strada Bistroului Guxt

Save

Guxt

Sa vedem ce pot face trei surori cu un mic restaurant...In primavara anului 2018, bistroul Guxt a fost preluat de trei surori de la fostul proprietar. Nu mai scriu cat de frumoasa e acea strada a ...

Data actualizarii: 06/07/2019

Guxt, iulie 2017  - Str. Dimitrie Racoviță, nr. 37

  • Oana :

    Trec peste lipsa de politețe cu care mă tutuiți atunci cînd eu vă domnesc, și revin cu aceeași presupunere: scrieți din auzite, pentru că altfel 1) v-ați referi la meniul tipărit, nu la cel de pe net; și 2) ați ști că ăia sunt cartofi la cuptor, nu prăjiți. Dar de, nici politețea, nici probitatea nu cresc pe toate drumurile…

    • George Butunoiu :

      Ti-ar folosi mult, probabil, daca te-ai documenta asupra uzantelor de politete sociala in comunicarea pe Internet. Nu se folosesc (sau, cand se intampla, adesea sunt ridicole) formulele obisnuite de politete cand nu stii cui te adresezi, cu atat mai putin cand cineva se semneaza cu numele mic, un pseudonim sau in cazul anonimitatii totale. Sunt multe astfel de (aproape) reguli, citeste-le, ca sa nu te mai amarasti degeaba, ca te crezi nerespectata si victima a nu stiu ce cand ti se va intampla din nou. GB

  • Oana :

    Stimate domn, ca om care merge aproape saptaminal la Guxt, va atrag atentia ca fie va inseala memoria, fie scrieti din auzite. In meniu nu exista nici o poza, la fel cum nu exista nici un cartof prajit.

  • Experiența pe acest site va fi îmbunătățită dacă acceptați folosirea de cookie-uri. Mai multe informatii

    The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

    Close