Recenziile, articolele si notele anterioare despre localuri

Ord. dupa

Epoca Chef Sorin Miftode la Le Bistrot Francais Relais et Chateaux  ...

Cava Bistronomie si-au gasit locul si clientela, se pare Cava Bistr...

Le Bistrot Francais Relais et Chateaux in epoca lui Chef Sorin Miftode...

Dancing Lobster, un adevarat restaurant portughez Dancing Lobster e...

La Finca by Alioli, un restaurant spaniol adevarat Nu am mai scris ...

Sara Floreasca, bacanie cu bistrou de paste si pizza E unul dintre ...

Sardin, deschizatorul de drum pentru partea aceea de Bucuresti Am m...

Sa ii aduc eu aminte cate locuri are la Gabbiano: 180! Gabbiano e a...

AltFel, mic bistrou de breakfast all-day, hamburgeri si clatite La sf...

New Nordic Kitchen la Solt Dining de la hotelul Courtyard Floreasca by...

Mozzafiato - Cred ca e unul dintre restaurantele cu cel mai debalansat...

Torna Fratre, unul dintre cele mai bune rapoarte calitate - pret din B...

Raionul Floreasca, sau cum sa inveti intr-un an cat nu reusesc altii i...

Yoshi s-a lungit. Si la salon, si la terasa si la meniu. Am revenit l...

Caldura mare la Allucinante by Patrizia Am citit de atatea ori Ca...

Oare nu-si permit cei de la Octopus un bucatar mai bun? Macar pe jumat...

Oare nu-si permit cei de la Octopus un bucatar mai bun? Macar pe jumat...

Trattoria Roma continua succesul de pe Eminescu. De data aceasta cu ar...

Daca vrei sa o impresionezi pana la lacrimi, du-o la The Artist! Chia...

Gramont Cuisine & Wine de la Palatul Suter “An Unforgettable Cul...

O cina greceasca pe cinste acasa la doamna Zisi Amvrosia e un restaur...

NIDO, un restaurant care se respecta si care isi respecta clientii ...

Nu i-ar strica ceva mai multa concurenta pe piata lui Pata Negra! P...

Loft: cina in hala tipografiei Am aflat de curand ca Loft e si un r...

PizzaMania: pe cat de mult atunci, pe atat de putin acum... Pe cat ...

Studio 80, sau cand o suta sau doua in plus la o masa nu inseamna mare...

Tocanita cu sos de apa nu avea ce cauta la Zahanaua Zexe Zahanaua Z...

Raionul de Peste, studiu de caz, si nu doar in gastronomie Am mai f...

Mergeti doua luni la rand la Gargantua KSLF, in fiecare zi E clar, ...

Bistro Ateneu: cred ca e prea devreme pentru portii minuscule si legum...

La Pescaria Dorobantilor: sufletul nu e un condiment, sa dea gust mai ...

Gustosi Momenti: nu a vrut sau nu s-a gandit? Aceasta-i intrebarea... ...

Cucinetta, bistroul cu cea mai eleganta chelnerita din Bucuresti Cu...

Daca romanii fac lucruri ilegale in Italia, de ce sa nu faca si italie...

Salon Golescu, un etalon al continuitatii Arata la fel Salon Golesc...

Nu m-am inselat prima data si nu pare sa fi fost o intamplare... Am...

Cred ca vor fi din nou ceea ce au fost... Am revenit la Cucina de l...

Sper ca Lugo nu se cred restaurant de fine dining... Am revenit la ...

Cred ca White Horse fac un serviciu bucurestenilor ramanand conservato...

Un nume de referinta al zonei Dorobantilor, desi destul de discret ...

Prima scadere la mancare dupa foarte multi ani A fost o surpriza sa...

Iata ca se poate face si un restaurant chinezesc mai deosebit... M-...

Boemetru Cand vorbim de locatii boeme din Bucuresti trebuie sa incl...

Octopus, specialistii la recrutat chelnerite adorabile Am reven...

Sa asteptam si sa vedem “minunea” din toamna la Complex Herastrau....

Mancarea in coada listei Am promis sa ma intorc repede la Limo Cuis...

CAVA Bistro - Totul OK daca banii nu sunt o problema… Am revenit ...

Unul dintre restaurantele inca ascunse ale Bucurestiului La Vitrine...

Journey Pub: locul de joaca al studentilor si liceenilor din centrul o...

Green Hours, un local iconic al Bucurestiului Green Hours este unul...

Afiseaza
comentarii

Stilul auster scandinav care prinde bine la generatia tanara intelectuala

Frudisiac e un mic fenomen social urban usor de inteles, de descris si de clasificat de catre sociologi si de specialistii in psihologie sociala.

Primul lucru care iti atrage atentia la mica constructie usoara din Piata Dorobantilor, cum incepe Bitolia, pe partea cu benzinaria, e aspectul ei cu totul neobisnuit pentru Bucuresti si chiar pentru partea aceasta a Europei. E o baraca neagra, construita intre cladirile vechi de pe frumoasa strada, nu se stie prin ce logica a autorizarii arhitecturale.

Si interiorul e neobisnuit la Frudisiac, dar interesant, nimic de zis. Tot ca o baraca, auster, simplu, dar suficient de bine realizat ca sa fie placut si de efect. Arhitectul care a facut asta a citit si multe carti din stiintele sociale, fara indoiala, pe langa vrafurile lor intregi de manuale de arhitectura, rezistanta materialelor si ce mai au ei de studiat. Nu stiu daca a avut in minte exact tipul de clientela de la Frudisiac atunci cand a facut proiectarea, pa care a vrut sa o atraga, sau invers, a facut ceva neobisnuit, interesant si frumos si au venit acolo cei care au inteles asta…

Meniul de la Frudisiac e si el auster, asa cum e totul in partea aceea de lume, in Scandinavia, de la care se revendica si Frudisiacul. Si Frudisiac e printre putinele, foarte putinele localuri din Bucuresti, fie ele cafenela, restaurante sau altceva, care spun inca din prezentare ca sunt „un restaurant pentru mic-dejun si gustare”! Au, intr-adevar, cateva lucruri simple de mic-dejun, salate, lucruri usoare si cu multe vegetale, combinatii mai putin obisnuite, multe sucuri de fructe. Nu sunt rele deloc, insa nici cine stie ce gust nu au, cam asa cum sunt toate in regimurile acestea sanatoase pe care toata lumea le recomanda acum.

Serviciul e prost la Frudisiac, nu e cum te-ai astepta sa fie intr-un astfel de loc, cald, deschis, prietenos, ci distant, neglijent, fara pic de grija fata de nevoile musafirilor. Or fi scandinavii distanti si neprietenosi, poate ca s-or fi gandit sa includa si asta in „specificul scandinav” al Frudisiacului, insa scandinavii nu sunt neglijenti si neatenti la detalii. Dar poate ca sunt altfel cu cei care sunt de-ai casei, si tocmai, ca nu le-o fi placut de noi si au transmis un semnal ca sa nu mai venim…

Insa clientela e partea cea mai interesanta la Frudisiac. Tineri, cei mai multi, linistiti, calmi, cu figuri de intelectuali. Chiar din primele zile a devenit clar ce fel de oamnei se aduna acolo, e felul lor de a se separa de clientela marilor lor vecini de pe Beller. Unul dintre prietenii mei cei mai buni sta chiar vizavi, de pe geam se uita in fiecare zi la ei. Tare mirat a fost sa ii vada acolo, inca de la primele ore ale diminetii, si sa nu auda rasete isterice, povestiri in gura mare, nici macar chicoteli. Pe unii ii vede citind carti, din acelea, pe hartie si cu coperti. Stau si citesc, cu o cafea in fata, si cate jumatate de ceas, sau chiar mai mult. Si toti vin cu bicicletele, evident, e aproape o regula la Frudisiac sa fii ecologist.

Frudisiac e unul dintre locurile insolite si frumoase ale Pietei Dorobantilor si ale Bucurestiului, sper sa desluseasca si altii logica succesului sau si sa vrea sa il copieze. (GB – iunie 2017)

 

 

Frudisiac, bistrou cafenea scandinav in Piata Dorobantilor din Bucuresti

Frudisiac, cafeneaua boema cu specific ccandinav din Piata Dorobantilor

Boema strada Intrarea Bitolia din cartierul Dorobantilor

Frudisiac, o cafenea boema cu specific scandinav in Bitolia din cartierul Dorobantilor

Data actualizarii: 26/08/2018

Frudisiac, iunie 2017  - Intrarea Bitolia, nr. 4 (Piata Dorobantilor)

Experiența pe acest site va fi îmbunătățită dacă acceptați folosirea de cookie-uri. Mai multe informatii

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close