Cele mai frumoase si mai originale restaurante, cafenele si alte localuri din oras…

Ord. dupa

Angelo Grasso, restaurantul de la Teatrul National, e lucrul cel mai b...

O terasa din Herastrau pentru clientela mai sobra Aperitivo e o te...

Catalin Petrescu e un mare Chef! Am revenit la Argentine la invitat...

Biutiful by The Lake, pe lista scurta a marilor terase din Bucuresti ...

Jumatate de fine dining, insa nici nu e nevoie de mai mult A treia ...

Caru' cu Bere, o minune logistica Nu merg des la Caru' cu Bere, desi ...

Casa di David, la fel ca intotdeauna. Adica OK Am revenit la Casa d...

Restaurantul pescaresc cu cele mai multe feluri de peste din Bucuresti...

Unul dintre cele mai bune restaurante de peste si fructe de mare din B...

Dragomir Niculescu si delicatesele lui comestibile... Dragomir Nicu...

Gradina Floreasca: una dintre cele mai spectaculoase terase de vara di...

Daca nu cresti intr-un an... Un an de zile nu e o perioada lunga in...

Domnii Xenopol si Cristofor Columb, mari contribuabili la Il Villagio ...

Ei bine, nu stiu sa raspund la intrebarea asta... E greu de crezut ...

Cel mai vechi mare bucatar de bucatarie fina din Bucuresti? Pe ...

Cap, talent, munca, antropologie... A auzit multa lume despre KAIAM...

KANE, restaurantul cu cele mai mici portii de mancare din Bucuresti ...

La Brasserie, un restaurant conservator La Brasserie e neschimbat, ...

La Cantine de Nicolai, una dintre referintele centrale ale fine dining...

Sa multumeasca de o mie de ori Marelui Lac! Cred ca sunt aceiasi ca...

La Taifas: un bistrou adevarat La Taifas e unul dintre cele mai...

Unul dintre localurile emblematice ale Centrului Vechi al Bucurestiulu...

Noul restaurant vedeta al Bucurestiului, o constructie geniala de mark...

E inca cel mai bun restaurant de peste si fructe de mare Am revenit...

NOUA este un restaurant cu bucatarie fina si creativa romaneasca situa...

Afiseaza

Ei bine, nu stiu sa raspund la intrebarea asta…

E greu de crezut ca sunt atat de multe restaurante in Bucuresti ai caror chelneri nu stiu, pur si simplu, cum sa vanda nici macar o aluna, daramite cine stie ce mancaruri si vinuri scumpe. Si adesea, cand dau peste astfel de chelneri intr-un restaurant, comand si eu ce cred ca fac mai prost acolo. De nervi, sau din alte motive. Nu au nicio reactie, nu fac nici cel mai mic gest sa incerce sa ma indrepte catre ceva mai bun. Nici macar atunci cand stiu ca voi scrie despre ei…

De obicei, peste cateva zile sau saptamani, dupa ce citesc ce am publicat, imi scrie sau ma suna patronul, sau directorul restaurantului, ca sa imi arate ca au acolo si lucruri mult mai bune decat mi-au dat chelnerii lor. Si ma duc, desigur, pentru ca despre asta e Restocracy.

Asa si cu Isoletta, asadar. Am intalnit un patron destul de tanar si deschis, nu stiu de ce mi-l imaginasem cu totul altfel. Sigur, el stie foarte bine ce si cum gateste bucatarul lui acolo, asa ca am mancat ce e mai bun la Isoletta – ceea ce se vede si in poze, de altfel.

Si informatiile pe care le-am primit de la numerosii lor clienti cu care am vorbit, la fel ca si concluziile pe care le trasesem eu singur, deja, au fost reconfirmate, in foarte mare masura: cu cat mananci la Isoletta feluri de mancare cu produse crude, sau cat mai aproape de starea lor naturala, cu atat mai bine.

Isoletta are produse si materii prime de cea mai buna calitate, din toate categoriile: de la peste si fructe de mare, la legume, paste, uleiuri, trufe, branzeturi si multe altele. Acestea chiar sunt de nivelul unei bucatarii fine, si i-am si bifat la aceasta categorie, pentru asta. Insa cand incepe bucatarul sa intervina asupra lor, nu mai e acelasi lucru. Retetele sunt relativ comune, nu am vazut ceva foarte sofisticat in meniu, care sa imi atraga atentia. Insa au fost bune si foarte bune toate mancarurile, pornind de la calitatea produselor si ingredientelor, repet.

Da, dar ce te faci cand clientii nu numai ca nu asteapta si nu iti cer mancare mai fina si mai sofisticata, chiar daca nici macar nu trebuie sa plateasca in plus pentru asta, ci daca le-o dai tu, din proprie initiativa, se duc in alta parte, unde isi gasesc ei pestele lor in crusta de sare si sosul de ulei de masline? Ei bine, nu stiu sa raspund la intrebarea asta… 🙁 (GB – februarie 2018)

Ce inseamna cand nu ai chemare in bucatarie…

(…) Am facut o paranteza atat de lunga ca sa pot arata cu cine nu seamana cheful de la Isoletta. Sigur ca ar fi fost simplu sa spun ca seamana cu marea, imensa majoritate bucatarilor bucuresteni, insa am ales varianta mai complicata, cum fac adesea… 🙁

Cand am revenit zilele trecute la Isoletta, dupa mai multi ani, si mi-am aruncat privirea pe meniu, am intuit ca au acelasi bucatar. I-am intrebat si mi-au spus ca da, e de vreo zece ani la ei, adica de la inceput. Un italian pe la mijlocul vietii, de vreo 45 de ani, care se simte bine in Romania.

Isoletta e un restaurant vechi al Parcului Herastrau, si printre cele mai faimoase. Dar faima si-a facut-o ca fiind cel mai scump restaurant din Bucuresti si din Romania, unde pe o portie de paste clientii lor fideli dadeau si cateva sute de lei. Insa acum… citeste tot

Isoletta, restaurant italian de peste si fructe de mare in Parcul Herastrau

Data actualizarii: 11/08/2019

Isoletta  - Sos. Nordului, nr. 7-9 (Parcul Herastrau)

  • Ambassador :

    Bonsoir cher ami George Butunoiu,

    Il y a dix minutes j’étais chez le restaurant Isoletta. OĂč j’ai cĂ©lĂ©brĂ©, il y a 2 ans, l’anniversaire de ma fille aĂźnĂ©e.

    J’étais trĂšs chic ( en costume et cravate) et j’étais accompagnĂ© de ma fille architecte Ă  Bruxelles et de ma belle-mĂšre, la grand mĂšre de ma fille, rĂ©sidente Ă  Bruxelles et toutes les deux belges.
    J’étais trĂšs fier de les inviter Ă  prendre le thĂ© avec un dessert et une glace.
    Malheureusement la dame qui nous a trĂšs mal accueilli, a refusĂ© de nous laisser entrer si on ne veut pas manger autre chose avant le dessert. PrĂ©tendant que c’est la politique du restaurant.
    Je ne voulais pas me prĂ©senter et lui dire qui je suis. Car je n’apprĂ©cie pas la discrimination.
    Je me sens obligĂ©, s’ils ne prĂ©sentent pas d’excuses, d’informer tous mes collĂšgues pour leur Ă©viter d’y avoir la mĂȘme mĂ©saventure et d’y subir une pareille humiliation.
    Bien sĂ»r, il est hors de question d’y aller encore.
    Et j’indiquerais sĂ»rement cette adresse comme une adresse Ă  Ă©viter dans mes conseils de voyage aux sites qui me demandent souvent de faire des Ă©valuations.

    Alors que son propriĂ©taire a pris soin de moi et a voulu marcher seul avec moi dans les allĂ©es du restaurant, et a demandĂ© de prendre des photos avec moi, le jour de la grande cĂ©rĂ©monie de remise des classifications et distinctions, il y a 2 ans, aux Ă©tablissements mĂ©ritants. Cette cĂ©rĂ©monie qui s’est dĂ©roulĂ© il y a un an, en avril 2018.
    Cela hĂ©las m’arrive Ă  presque un mois avant mon dĂ©part dĂ©finitivement de Roumanie.
    Cela aussi arrive aprĂšs presque 3 semaines depuis le coup d’humiliation qu’a fait Mme la PM Ă  mon roi Sa MajestĂ© Abdullah et Ă  sa nation.
    Heureusement que j’y ai fait de trĂšs bons amis comme toi et des amitiĂ©s solides.