Recenziile, articolele si notele anterioare despre localuri

Ord. dupa

Epoca Chef Sorin Miftode la Le Bistrot Francais Relais et Chateaux  ...

Prime Steaks & Seafood de la Radisson, un aristocrat al fine dinin...

Cava Bistronomie si-au gasit locul si clientela, se pareCava Bistr...

Le Bistrot Francais Relais et Chateaux in epoca lui Chef Sorin Miftode...

Dancing Lobster, un adevarat restaurant portughezDancing Lobster e...

La Finca by Alioli, un restaurant spaniol adevaratNu am mai scris ...

Sara Floreasca, bacanie cu bistrou de paste si pizzaE unul dintre ...

Sardin, deschizatorul de drum pentru partea aceea de BucurestiAm m...

Sa ii aduc eu aminte cate locuri are la Gabbiano: 180!Gabbiano e a...

AltFel, mic bistrou de breakfast all-day, hamburgeri si clatite La sf...

New Nordic Kitchen la Solt Dining de la hotelul Courtyard Floreasca by...

Mozzafiato - Cred ca e unul dintre restaurantele cu cel mai debalansat...

Torna Fratre, unul dintre cele mai bune rapoarte calitate - pret din B...

Raionul Floreasca, sau cum sa inveti intr-un an cat nu reusesc altii i...

Yoshi s-a lungit. Si la salon, si la terasa si la meniu. Am revenit l...

Caldura mare la Allucinante by PatriziaAm citit de atatea ori Ca...

Oare nu-si permit cei de la Octopus un bucatar mai bun? Macar pe jumat...

Draft Pub Tankeria Ursus si asaltul catre periferieTocmai scriam c...

Oare nu-si permit cei de la Octopus un bucatar mai bun? Macar pe jumat...

Trattoria Roma continua succesul de pe Eminescu. De data aceasta cu ar...

Daca vrei sa o impresionezi pana la lacrimi, du-o la The Artist! Chia...

Gramont Cuisine & Wine de la Palatul Suter “An Unforgettable Cul...

O cina greceasca pe cinste acasa la doamna Zisi Amvrosia e un restaur...

NIDO, un restaurant care se respecta si care isi respecta clientii...

Savart, un fel de restaurant de care centrul a dus mereu lipsăAm ...

Nu i-ar strica ceva mai multa concurenta pe piata lui Pata Negra!P...

Loft: cina in hala tipografieiAm aflat de curand ca Loft e si un r...

PizzaMania: pe cat de mult atunci, pe atat de putin acum...Pe cat ...

Studio 80, sau cand o suta sau doua in plus la o masa nu inseamna mare...

Tocanita cu sos de apa nu avea ce cauta la Zahanaua ZexeZahanaua Z...

Raionul de Peste, studiu de caz, si nu doar in gastronomieAm mai f...

Mergeti doua luni la rand la Gargantua KSLF, in fiecare ziE clar, ...

Bistro Ateneu: cred ca e prea devreme pentru portii minuscule si legum...

La Pescaria Dorobantilor: sufletul nu e un condiment, sa dea gust mai ...

Gustosi Momenti: nu a vrut sau nu s-a gandit? Aceasta-i intrebarea... ...

Cucinetta, bistroul cu cea mai eleganta chelnerita din BucurestiCu...

Daca romanii fac lucruri ilegale in Italia, de ce sa nu faca si italie...

Salon Golescu, un etalon al continuitatiiArata la fel Salon Golesc...

Nu m-am inselat prima data si nu pare sa fi fost o intamplare...Am...

Cred ca vor fi din nou ceea ce au fost...Am revenit la Cucina de l...

Sper ca Lugo nu se cred restaurant de fine dining...Am revenit la ...

Un nume de referinta al zonei Dorobantilor, desi destul de discret...

Cred ca White Horse fac un serviciu bucurestenilor ramanand conservato...

Prima scadere la mancare dupa foarte multi aniA fost o surpriza sa...

Iata ca se poate face si un restaurant chinezesc mai deosebit...M-...

BoemetruCand vorbim de locatii boeme din Bucuresti trebuie sa incl...

Octopus, specialistii la recrutat chelnerite adorabileAm reven...

Sa asteptam si sa vedem “minunea” din toamna la Complex Herastrau....

Mancarea in coada listeiAm promis sa ma intorc repede la Limo Cuis...

CAVA Bistro - Totul OK daca banii nu sunt o problema…Am revenit ...

Afiseaza
comentarii

Alt restaurant cu totul la vedere

Acesta este genul de restaurante despre care imi place sa scriu, pe care le incurajez si pe care le tot dau exemplu si dintre care as vrea sa vad cat mai multe in Bucuresti si peste tot: un restaurant deschis de catre un bucatar inimos si curajos, increzator in talentul si in valorile lui, foarte muncitor, in primul rand, care sta acolo de dimineata pana seara tarziu, pasionat si convins ca asta va face inca multi ani de acum inainte, poate ca chiar toata viata. Un restaurant la care stii clar cine gateste si cine e patronul, care vine si vorbeste cu tine, iti explica si ia aminte la ce ti-a placut si la ce nu, care isi asuma barbateste si public responsabilitatea pentru tot ce se intampla acolo, de la ce primesti in farfurie pana la cei ai sub fund.

La Samuelle e restaurantul lui Sami Corodianu, dupa cum cu mandrie se prezinta pe site, si de aici si numele. E in Piata Charles de Gaulle, chiar in rond, pe partea cu fostul hotel Helvetia, unde incepe bulevardul Maresalul Prezan. A fost sediul Bancii Anglo-Romane acolo, apoi al Bancii Franco-Romane (sau invers), dupa care s-a deschis un restaurant al carui nume nu mi-l mai aduc acum aminte, si nici altceva despre el. La Samuelle are parterul cladirii, cu vreo trei saloane bine amenajate, dupa cum se vede si din poze. Au scaune comode, banchete, e luminos, culori vii, atmosfera optimista, citadina, chiar putin aristocratica. Terasa e mult mai banala, pe partea stanga a cladirii, cum te uiti din fata.

Sami Corodianu a supralicitat cu meniul La Samuelle, a inventat el, din capul lui, tot felul de denumiri bombastice pentru feluri de mancare nu intotdeauna sofisticate, insa nu o spun cu repros, prefer sa-si puna cineva mintea la contributie in acest fel. Unele feluri au descrieri, combinatii de produse si ingrediente interesante, ceea ce arata cat de in serios si-a luat Sami Corodianu rolul. Nu stiu daca Sami Corodianu stie si poate sa faca si mancaruri fine, mai sofisticate, adevarata bucatarie fina, frantuzeasca, internationala, fusion sau ce o mai fi ea. Cele pe care le-am luat noi au fost bune la gust, muncite si bine prezentate, insa nu Haute Cuisine.

La Samuelle am luat Callas Zucchini Cheese Rolls / Rulou de dovlecel cu telemea destul de bun, dar cu un sos tzatziki cam banal, Duc d’Orleans Parfait de Foie Gras / Parfait de foie gras, bun, dar cu un sos de mere verzi si para cu sofran nu cine stie ce, Velasquez calamar la gratar cu guacamole rustic, calamarul bun, sosu nu cine stie ce, si Vasco da Gama Sea Perch Pie / Vasco Da Gama file de biban de mare in crusta de aluat (foi de placinta), baby spanac si risotto Milanese, destul de bune toate acestea din urma.

Pe un mare bucatar il evaluezi dupa sosuri si dupa legume, in primul rand, pentru ca tot ce e din carne iese bine si la bucatarii mai putin faimosi. La prima vedere, Sami Corodianu sta destul de bine la legume, dar mai putin la sosuri.

Serviciul a fost bun La Samuelle. Preturile mai mari decat te-ai astepta la un restaurant de acest fel. Sigur, chiria in Piata Charles de Gaulle e printre cele mai mari din Bucurresti si din Romania, totusi cred ca ar fi bine sa nu se mai bazeze atat de mult pe meniurile ieftine de pranz si sa atraga si pe corporatistii cu salarii exagerate de la multele si marile corporatii din vecinatate.

La Samuelle e un restaurant bun si placut, cu lucrurile importante la vedere, inclusiv bucataria, cu un chef talentat, pasionat si muncitor, merita o vizita chiar si venind mai de departe, macar sa va faceti propria opinie. (GB – iulie 2017)

O cina La Samuelle

Cum tocmai a venit primavara, avem o multime de lucruri de sarbatorit: insasi venirea invioratului anotimp, Martisorul, femeia etc! Suficiente motive pentru a cauta ceva imbietor prin ofertele de locu...

Data actualizarii: 28/09/2018

La Samuelle, iulie 2017  - Piata Charles de Gaulle, nr. 3-5