Lente din strada Arcului, sau Mansarda Lente, cum mai este cunoscut(a), e al treilea local, dintre cele pe care le stiu eu pana in acest moment, al celor care au deschis prima cafenea Lente in Praporgescu, si apoi, vazand ca tot ce e boem prinde foarte bine la bucuresteni, au trecut la industrializarea conceptului.

Cand am auzit de Mansarda Lente, nu stiu de ce imi imaginam ceva la ultimul cat al unui inalt si vechi zgarie nori din frumosul cartier al Bisericii Armenesti. Insa nu e asa, Lente din strada Arcului e intr-o casa batrana, in al carei pod (fiindca nu a fost conceput ca o mansarda propriu-zisa) au facut Mansarda Lente, cea din poze, in care se fumeaza.

Strazile Arcului, Armeneasca, Termopile si tot ce mai e acolo, in jurul Bisericii Armenesti, spun ceva bucurestenilor care stiu ce e acela adevaratul oras vechi, si celor care au tot citit despre el. Desigur, printre batranele case au inceput sa apara si blocuri noi, inalte pana la nouri, cum ar fi acela de pe Armand Calinescu, cel care a ars acum multi ani, din blestemul batranilor bucuresteni, fara indoiala, si nici acum nu s-a mai facut la loc.

Casa lui Lente din strada Arcului e si ea… (citeste tot)

Boemetru

Lente din strada Arcului sau Mansarda Lente, asa cum mai este cunoscut locul, este un local din zona Cartierului Armenesc din Bucuresti. Cei de la Lente au extins aces business prin deschiderea si altor doua locatii, dintre care in iunie 2018 mai exista doar Lente (Lahovari), dupa ce la inceputul anului s-a inchis Lente din str. Praporgescu.

Zona in care se afla Lente (Arcului) este parte din istoria Bucurestiului, cu casele acelea boieresti, cu arhitectura interbelica, cu vegetatie. O zona linistita, nu foarte circulata.

Cei de la Lente (Arcului) au o casa veche, cu etaj si mansarda, pe care au renovat-o intr-un stil boieresc, interbelic. La interior cred ca sunt in jur de 60 de locuri, in timp ce la terasa cred ca intra tot in jur de 60 de persoane.

Ambianta de la Lente (Arcului) este relaxanta, asa cum si ar trebui sa fie intr-o gradina cu foarte multa vegetatie. La terasa este un mobilier simplu, specific teraselor, cu mese si canapele de lemn. In interior, mobilierul e clasic, boieresc, din lemn masiv, cu tapiserii si accesorii de boema clasica, dar si elemente de mobilier modern (de pilda, fotoliile si mesele). Designul de la Lente (Arcului) este boieresc, este unul de prima parte a secolului al XX-lea, dar cu accesorii moderne si cu diferite elemente din prezent. Este o combinatie neo-boema de stiluri.

La Lente (Arcului) sunt mese mici, insa la mansarda, este un spatiu deschis, unde se desfasoara inclusiv evenimente culturale (seri de poezie, recitaluri etc.), iar publicul sta la comun. In acest sens, Lente (Arcului) este un loc boem. Muzica de la Lente (Arcului) este destul de discreta, cel putin la terasa, si in general este pop-rock, rock.

Meniul nu este foarte boem, asa cum ne-am fi asteptat, ci este destul de diversificat, o bucatarie urbana cu multe variante (salate, paste, supe, grill etc.). O portie de mancare ajunge pe la 30 de lei.

Stafful de la Lente (Arcului) nu poarta uniforme, ci haine lejere, tricouri, bluze largi, cu un outfit usor hippie. Se aseamana foarte mult cu clientii, doar faptul ca fac service la mese distingandu-i fata de acestia. Desi nu se cunosc cu clientii, cei din staff sunt destul de relaxati, deschisi, calmi, cu un anumit aer boem.

Cred ca erau vreo 40-45 de persoane cand am mers eu acolo, deopotriva barbati si femei, cu diferente de maxim 5 ani in cadrul grupurilor. La Lente (Arcului) veti intalni mai ales studenti, corporatisti, oameni din clasa de mijloc, educati. Cu totii purtau haine lejere, casual, tinute de vara, unele usor mai sofisticate, dar in general haine lejere si fara pretentii.

Clientii de la Lente (Arcului) erau interesati sa discute intre ei, sa socializeze, insa uneori mai gaseai si pe cate unul care ramanea tintit la ecranul telefonului. Per ansamblu, cu totii au venit pentru a iesi impreuna cu grupul de prieteni, sa socializeze si sa se simta bine, insa nu cred ca si-au propus sa si dezbata subiecte foarte profunde. Probabil ca in cadrul evenimentelor culturale organizate la mansarda se genereaza si discutii mult mai „boeme” din acest punct de vedere.

Clientela nu pare sa fie una cu mult distincta, desi puteti sesiza anumite trasaturi de neo-boema, insa mai discrete ca in alte localuri boeme.

Grupurile de oameni sunt relativ mici (cam 3-4 persoane in medie) si nu exista relatii intre grupuri, un marker interesant al neo-boemei.

Categoria dominanta de boema pare a fi a preboemilor, a publicului aflat la limita de jos a boemei, insa pe langa acestia veti mai intalni si unele grupuri din boema hipsterilor, insa si public mainstream.

Cei care ajung la Lente (Arcului) vin pe jos sau cu bicicletele, pe care le vedeti la tot pasul prin curte, insa cred ca exista si o mica parte care ajunge acolo cu masina, a celor mai putin boemi in acest sens.

Lente (Arcului) ramane un local boem al Capitalei si a devenit un nume pe piata din ce in ce mai plina de spatii neo-boeme. Chiar daca in anumite aspecte locatia nu atinge pe deplin markerii neo-boemei, evaluarea generala il aseaza fara dubii in aceasta categorie. (Daniel Catoi – iunie 2018)