Allucinante – Patrizia Paglieri a anuntat pe toata lumea ca localul s-a inchis dupa ce a plecat ea de acolo…
Lucrurile stau cam asa la Allucinante: Patrizia Paglieri a facut in asa fel incat toata lumea sa creada ca e restaurantul ei. Nu este si nu a fost, ea a lucrat acolo in postura de consultant, chiar de la inceput, din februarie. Patroni sunt niste italieni din sud. Patrizia a plecat asa cum a plecat de la toate celelalte restaurante in care a lucrat in acelasi fel. Intrebati-i pe fostii angajatori cum, daca sunteti curiosi. A plecat si micul Paglieri despre care am scris pe larg, desigur.
M-am intors la Allucinante. Toate la fel cum le stiam, inclusiv mancarea. Mai putin chelnerita absolut adorabila. Am mancat o supa de morcov cu scortisoara foarte buna si tagliatelle cu somon bunicele, apoi un porc foarte bun cu niste cartofi destul de mediocri. Si cu un sos cu visine intregi, cu samburi cu tot, adica, de mi-am rupt dintii de doua ori pana sa ma prind ca nu a fost o intamplare. Mi-a placut si de unul dintre patroni, un italian vorbaret si simpatic.
Au spus ca asteapta un chef din Italia, care va schimba meniul in curand. Sper sa faca treaba buna si sa le mearga bine. Imi place de ei mult mai mult in aceasta formula… (GB – octombrie 2019)
Caldura mare la Allucinante by Patrizia
Am citit de atatea ori Caldura Mare a lui Caragiale, filmul cu Radu Beligan si Marin Moraru nu cred ca poate fi uitat de cineva, ba tin minte si teatrul radiofonic. Si am considerat intotdeauna celebrul dialog ca o fictiune, o nascocire geniala a imaginatiei lui Caragiale. Asta pana astazi, cand am realizat cu uimire ca scena e reala…
Asadar, imi trimite lumea e-mailuri ca Patrizia Paglieri tocmai a deschis un alt restaurant, al nu stiu catelea, si ca sa ma duc sa vad. Signora Patrizia Paglieri e o italianca pe care o cunosc multi patroni de restaurante, si despre care si eu stiu destule.
M-am dus, asadar. Eram imbracat in trening, tenisi, cu tricou, adica asa cum umblu eu de obicei. Zic asta pentru ca e posibil ca sa aiba o legatura cu dialogul care va urma. Imi dadusem intalnire cu Florin, prietenul meu, care ajunsese deja, il si vazusem inca de afara, se asezase la o masa chiar la geam si ma astepta.
Vad Allucinante by Patrizia deasupra, si intru. Dau nas in nas cu un chelner. Unul foarte tanar, cu figura de licean, imbracat cu tricou si blugi.
Pe cine cautati?
O clipa am ramas descumpanit, nu-mi mai aduceam aminte sa fi fost luat asa din scurt intr-un restaurant. Oricum, nu in memoria recenta. De obicei sunt somat cu un “Spuneti!”, sau cu extrem de politicosul “Da, va rog!” Dar m-am adunat repede, mai ales ca ceva imi starnea curiozitatea…
Pe Florin!
Nu avem niciun Florin aici!
Ba aveti!
Nu, nu avem niciun Florin aici. Eu ii cunosc bine pe toti angajatii si va spun ca nu avem niciun Florin.
Eu sun sigur ca aveti aici un Florin!
Asta e o smecherie veche, sa intri in casa cuiva pretextand ca cauti pe nu stiu cine, dar de fapt tu sa urmaresti altceva. Mai bine ati pleca si v-ati vedea de treaba…
Da, aveti dreptate, cunosc si eu smecheria asta. Si da, in mod normal as fi plecat si mi-as fi vazut de treaba, dar totusi trebuie sa ma vad cu Florin.
Am citit de atatea ori Caldura Mare a lui Caragiale, filmul cu Radu Beligan si Marin Moraru nu cred ca poate fi uitat de cineva, ba tin minte si teatrul radiofonic. Si am considerat intotdeauna celebrul dialog ca o fictiune, o nascocire geniala a imaginatiei lui Caragiale. Asta pana astazi, cand am realizat cu uimire ca scena e reala…
Asadar, imi trimite lumea e-mailuri ca Patrizia Paglieri tocmai a deschis un alt restaurant, al nu stiu catelea, si ca sa ma duc sa vad. Signora Patrizia Paglieri e o italianca pe care o cunosc multi patroni de restaurante, si despre care si eu stiu destule.
M-am dus, asadar. Eram imbracat in trening, tenisi, cu tricou, adica asa cum umblu eu de obicei. Zic asta pentru ca e posibil ca sa aiba o legatura cu dialogul care va urma. Imi dadusem intalnire cu Florin, prietenul meu, care ajunsese deja, il si vazusem inca de afara, se asezase la o masa chiar la geam si ma astepta.
Vad Allucinante by Patrizia deasupra, si intru. Dau nas in nas cu un chelner. Unul foarte tanar, cu figura de licean, imbracat cu tricou si blugi.
Pe cine cautati?
O clipa am ramas descumpanit, nu-mi mai aduceam aminte sa fi fost luat asa din scurt intr-un restaurant. Oricum, nu in memoria recenta. De obicei sunt somat cu un “Spuneti!”, sau cu extrem de politicosul “Da, va rog!” Dar m-am adunat repede, mai ales ca ceva imi starnea curiozitatea…
Pe Florin!
Nu avem niciun Florin aici!
Ba aveti!
Nu, nu avem niciun Florin aici. Eu ii cunosc bine pe toti angajatii si va spun ca nu avem niciun Florin.
Eu sun sigur ca aveti aici un Florin!
Asta e o smecherie veche, sa intri in casa cuiva pretextand ca cauti pe nu stiu cine, dar de fapt tu sa urmaresti altceva. Mai bine ati pleca si v-ati vedea de treaba…
Da, aveti dreptate, cunosc si eu smecheria asta. Si da, in mod normal as fi plecat si mi-as fi vazut de treaba, dar totusi trebuie sa ma vad cu Florin.
Dar v-am spus ca nu lucreaza niciun Florin aici!
Dar ce, am spus eu ca lucreaza aici?
Si atunci pe cine cautati?
Pe Florin…
Si discutia a mai continuat putin, dupa care l-am lasat si m-am dus la masa. Florin imi tot facea cu mana din celalalt colt al restaurantului, crezuse ca nu-l observasem, pesemne.
Si inca ceva, inainte sa inchei caldura mare… Chiar acum, cand m-am pus la calculator sa scriu despre Allucinante, m-am uitat pe Internet sa vad care e numele de familie al Patriziei, si primul lucru care mi-a aparut din search a fost o poza a Patriziei, alaturi de chelnerul cel suspicios! Pe care il si numeau, Francesco Paglieri, fiul Patriziei. Nu ca ar fi contat prea mult cine m-a dat afara din restaurant, dar daca tot am gasit informatia, poate e utila si altora care nu vor fi pe gustul junelui Paglieri…
Dar sa revenim la restaurant. Allucinante by Patrizia e la parterul unui bloc mandria-comunistilor, pe 13 Septembrie chiar inainte sa ajungi la Marriott, si peste drum de Catedrala Mantuirii Neamului. In acel loc tin minte Autographe, restaurantul in care si-a inceput Alex Petricean cariera de bucatar de succes, prin 2012. Probabil ca au mai fost si altele intre timp.
Au un singur salon, destul de larg si de inalt, cu niste stalpi de rezistenta care segmenteaza destul de brutal spatiul. Prin peretii de sticla vezi Catedrala, mica biserica de lemn Paraclisul Catedralei, si chiar si hotelul Marriott, in stanga. Amenajarea e surprinzatoare pentru zilele noastre, cu pereti gri lucios, tavanul negru, scaune gri si ele, podeaua la fel, ceea ce face recele si impersonalul spatiu comercial comunist si mai cenusiu. Fotoliile sunt foarte comode, si au si banchete la perete.
Meniul e destul de lung, cu de toate, mai cuminte si mai conservator decat ne asteptam, cele mai multe fiind felurile obisnuite din bucataria italiana.
Chelnerul s-a straduit sa ne convinga sa luam un antricot de vita la gratar, in urma intrebarii noastre legate de ce e mai bun de mancare la Allucinante by Patrizia. Apoi a schimbat tactica si a tinut-o una si buna, ca toate sunt foarte bune acolo. La fel de foarte bune toate? Da! La fel – la fel, in mod egal toate mncarurile de aici? Da! Sigur, asta dupa celebra si profunda depinde ce va place dumneavoastra, pe care orice chelner din Bucuresti pare sa si-o insuseasca chiar din primele cinci minute in aceasta interesanta meserie. Dar chelnerul nostru – nu liceanul, ci unul vanjos, cu tinuta de ospatar, tot cenusie, evident – ne-a spus-o cu toata dorinta de a ne da o informatie utila si convingerea ca i-a si reusit, dupa cum se vedea pe fata lui. Acum imi pare rau ca l-am stresat atat de tare, el s-a straduit sa-si faca treaba bine, a fost tot timpul atent si prompt.
Cum toate mancarurile sunt la fel de foarte bune si in mod egal la Allucinante by Patrizia, am luat la intamplare. Clatite umplute cu ciuperci, porc cu cartofi la cuptor si paste cu creveti si dovlecei. Care au fost mediocre toate. Aproape in mod egal. Clatitele au fost bunicele, insa nimic special cu ele, toate clatitele sunt cel putin bunicele, indiferent ce ai pune in ele. Nu am simtit gustul sosului de la porc, iar cartofii erau reci de-a binelea, au ramas in farfurie. Nici sosul de la paste nu a avut vreun gust. Crevetii au avut gust de creveti si dovleceii de dovlecei, insa asa au peste tot in Bucuresti, din cate stiu eu. Nici cappuccinoul cu spuma separata nu a fost cine stie ce, dar asta de la felul in care a fost facut, nu de la cafea. Pana la urma, din tot ce am mancat la Allucinante by Patrizia, amuse bouche-ul cu crema de branza si trufe a fost cel mai bun, si la fel painea si grisinele.
Preturile nu sunt mari la Allucinante by Patrizia, dar deocamdata asta nu foloseste prea mult. Erau cativa clienti, vreo trei mese ocupate la pranz. Presupun ca se duc mai multi seara, imbracati de duminica, asa se intampla la astfel de restaurante, de obicei.
Am mancat la mai multe dintre restaurantele in care a gatit Patrizia Paglieri inainte, dar acolo era mult mai buna mancarea. Presupun ca Allucinante e in faza de testare pe banii clientilor si de asezare, si ca nu va ramane asa. Sau poate ca am fost subiectii vreunui experiment de care nu ne-am prins noi. Dar o sa mai trecem pe acolo, ca sa ne lamurim. Oricum, o sa am grija sa ma imbrac frumos, poate nu o sa mai dea afara micul Paglieri… (GB – martie 2019)
Allucinante is the place, if you are looking for a quiet and nice restaurant to eat and join a glas of wine with a group of friends. We met there nice, dedicated people and a perfect kitchen. Their attitude encouraged us to organize also a party beeing impressed about personnel flexibility and mobilisation around the guests, essential for a great event. Strongly recommended. 😉
Suntem din zona si am venit impreuna cu sotia mea sa luam cina, ne-a fost recomandata carnea de vita, mai exact muschiul de vita cu trufe, a fost senzatie, sotia a servit somonul cu sos de portocale, extraordinar, la final am fost placut surprinsi si intampinati cu un pahar de limoncello. Servirea a fost extraordinara, locatie frumoasa, ambientala, personal amabil. Nota 10 cu felicitari !
O locatie superba din toate punctele de vedere, muzica ambientala, mancarea super buna, la preturi rezonabile, toste deserturile facute acolo, pastele la fel, cat despre servire, totul a fost exceptional, domnul pe care nu am reusit sa il intreb cum il cheama, inalt, curat, aranjat, cu o politete deosebita, ne-a facut pe toti cei de la masa sa ne simtim ca intr-un restaurant de inalta clasa cum la noi nu prea mai sunt, cand esti profesionist se vede. Recomandarile facute la masa, atat despre mancare si vinul ales de dumnealui a fost senzatie, nu ne-am uitat la bani, a fost de vis totul. Multumesc echipei Allucinante !
Allucinante by Patrizia – Restaurant unde Patrizia Paglieri(fosta jurată MasterChef) și fiul ei Francesco Paglieri își fac de cap prin a face evaziune fiscala, prin faptul ca nu fac contracte de munca angajaților și prin modul scârbos și inadecvat în care se gătește acolo!
Am avut ocazia sa lucrez aici trei zile.
(deci nu vorbesc din auzite)
Trei zile în care mi-a fost de ajuns sa vad în ce condiții se muncește acolo, în ce condiții se gătește pt clienți și ce fac ei acolo cu adevărat.
Nu recomand nimănui sa mănânce în acest restaurant și mai ales din mâinile ei, am văzut-o cu ochii mei cum își baga mâinile în mâncarea clienților apoi în gura pt a gusta.. mai dai cu putina sare puțin piper, baga mana iar, baga iar în gura, baga mana puțin prin breton și tot asa.. Asta se întâmplă înainte de a fi servita clientilor la masa!
Vrei sa faci Evaziune Fiscala și nu știi cum?
Scapă acum de griji și apelează la Patrizia Paglieri și Francesco Paglieri, experții în asa ceva.
In acele trei zile de munca am fost terorizat cu fraza: „Sa ne chemi pe noi sa scoatem fiscalul la mesele care îți achita Numerar”
Deci, clienții care doreau sa achite nota de plata cu Numerar nu primeau bon fiscal.. după plecarea lor, Patrizia și fiul ei dădeau retur masa respectiva, nefiscalizand nimic!
Vrei sa muncești la negru?
Allucinante by Patrizia este soluția!
Încă din prima zi m-am dus cu buletinul la mine cerându-le sa îmi facă contract de munca.. Normal ca am fost refuzat pe motivul ca să aduc toate actele necesare și abea apoi o sa am și contract.. Din câte știu eu contractul se face din prima zi de munca doar pe baza buletinului și treptat aduci restul actelor necesare, dar ei au alte legi acolo!
„Sper ca acest restaurant sa se închidă odată pt totdeauna și cei din conducere sa meargă la pușcărie!”
Salut, in aceasta locatie nu exista nicio Patrizia, cam ce spui tu este fals, s-au facut verificari, etc…
Pentru astfel de argumente aduse, sub necunostinta de cauza, pot fi intoarse asupra ta, platind scump. O zi buna !
Experiența pe acest site va fi îmbunătățită dacă acceptați folosirea de cookie-uri. Mai multe informatii
The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.
Comentarii (7)
Allucinante is the place, if you are looking for a quiet and nice restaurant to eat and join a glas of wine with a group of friends. We met there nice, dedicated people and a perfect kitchen. Their attitude encouraged us to organize also a party beeing impressed about personnel flexibility and mobilisation around the guests, essential for a great event. Strongly recommended. 😉
Supa de ciuperci acra, ruloul de curcan era crud in interior… bataie de joc, paharul de bere avea ruj pe el… nota 0, bataie de joc
Nu am primit bonul fiscal ! Preturile la mancare nu sunt justificate !
Suntem din zona si am venit impreuna cu sotia mea sa luam cina, ne-a fost recomandata carnea de vita, mai exact muschiul de vita cu trufe, a fost senzatie, sotia a servit somonul cu sos de portocale, extraordinar, la final am fost placut surprinsi si intampinati cu un pahar de limoncello. Servirea a fost extraordinara, locatie frumoasa, ambientala, personal amabil. Nota 10 cu felicitari !
O locatie superba din toate punctele de vedere, muzica ambientala, mancarea super buna, la preturi rezonabile, toste deserturile facute acolo, pastele la fel, cat despre servire, totul a fost exceptional, domnul pe care nu am reusit sa il intreb cum il cheama, inalt, curat, aranjat, cu o politete deosebita, ne-a facut pe toti cei de la masa sa ne simtim ca intr-un restaurant de inalta clasa cum la noi nu prea mai sunt, cand esti profesionist se vede. Recomandarile facute la masa, atat despre mancare si vinul ales de dumnealui a fost senzatie, nu ne-am uitat la bani, a fost de vis totul. Multumesc echipei Allucinante !
Bună ziua!
Allucinante by Patrizia – Restaurant unde Patrizia Paglieri(fosta jurată MasterChef) și fiul ei Francesco Paglieri își fac de cap prin a face evaziune fiscala, prin faptul ca nu fac contracte de munca angajaților și prin modul scârbos și inadecvat în care se gătește acolo!
Am avut ocazia sa lucrez aici trei zile.
(deci nu vorbesc din auzite)
Trei zile în care mi-a fost de ajuns sa vad în ce condiții se muncește acolo, în ce condiții se gătește pt clienți și ce fac ei acolo cu adevărat.
Nu recomand nimănui sa mănânce în acest restaurant și mai ales din mâinile ei, am văzut-o cu ochii mei cum își baga mâinile în mâncarea clienților apoi în gura pt a gusta.. mai dai cu putina sare puțin piper, baga mana iar, baga iar în gura, baga mana puțin prin breton și tot asa.. Asta se întâmplă înainte de a fi servita clientilor la masa!
Vrei sa faci Evaziune Fiscala și nu știi cum?
Scapă acum de griji și apelează la Patrizia Paglieri și Francesco Paglieri, experții în asa ceva.
In acele trei zile de munca am fost terorizat cu fraza: „Sa ne chemi pe noi sa scoatem fiscalul la mesele care îți achita Numerar”
Deci, clienții care doreau sa achite nota de plata cu Numerar nu primeau bon fiscal.. după plecarea lor, Patrizia și fiul ei dădeau retur masa respectiva, nefiscalizand nimic!
Vrei sa muncești la negru?
Allucinante by Patrizia este soluția!
Încă din prima zi m-am dus cu buletinul la mine cerându-le sa îmi facă contract de munca.. Normal ca am fost refuzat pe motivul ca să aduc toate actele necesare și abea apoi o sa am și contract.. Din câte știu eu contractul se face din prima zi de munca doar pe baza buletinului și treptat aduci restul actelor necesare, dar ei au alte legi acolo!
„Sper ca acest restaurant sa se închidă odată pt totdeauna și cei din conducere sa meargă la pușcărie!”
Salut, in aceasta locatie nu exista nicio Patrizia, cam ce spui tu este fals, s-au facut verificari, etc…
Pentru astfel de argumente aduse, sub necunostinta de cauza, pot fi intoarse asupra ta, platind scump. O zi buna !