Recenziile, articolele si notele anterioare despre localuri

Ord. dupa

O cina greceasca pe cinste acasa la doamna Zisi Amvrosia e un restaur...

PizzaMania: pe cat de mult atunci, pe atat de putin acum... Pe cat ...

Mergeti doua luni la rand la Gargantua KSLF, in fiecare zi E clar, ...

Bistro Ateneu: cred ca e prea devreme pentru portii minuscule si legum...

Cucinetta, bistroul cu cea mai eleganta chelnerita din Bucuresti Cu...

Nu m-am inselat prima data si nu pare sa fi fost o intamplare... Am...

Cred ca vor fi din nou ceea ce au fost... Am revenit la Cucina de l...

Un nume de referinta al zonei Dorobantilor, desi destul de discret ...

Boemetru Cand vorbim de locatii boeme din Bucuresti trebuie sa incl...

Octopus, specialistii la recrutat chelnerite adorabile Am reven...

Mancarea in coada listei Am promis sa ma intorc repede la Limo Cuis...

Sunt sau nu sunt hipsteri la Alt Shift? Alt Shift e cunoscut pentru...

Lamentabil The Old Sibiu e un restaurant cu cativa ani in spate. Il...

26 de lei o sticla de apa de 0.75... La ultima vizita la Gargantua,...

Le bistrot des amants (riches)... Am revenit la MA Bistro la cateva...

Un restaurant mai mare decat bucatarul Am revenit la Mozzafiato dup...

Paul, mai multa atentie la gust! M-am tot uitat pe site-ul si pe Fa...

Ei poftim! Unul dintre cele mai bune restaurante din Bucuresti e in Mi...

Tasting Room: daca o fi adevarat, atunci e o idee foarte buna... Am...

(fostul aranjament si concept al Plated, pe care l-au avut la vizita d...

Comunismul trece, Majesticul ramane... Majestic era un restaurant...

Nu cred ca veti manca ce mananc eu la restaurante... Am fost la res...

Poti face din aproape orice o delicatesa, cand iti pui capul la contri...

Steakhouse din Bucuresti fara vin romanesc la pahar... Prietenul me...

Cel mai constant restaurant Am revenit la Uptown. Nu ma asteptam sa...

Afiseaza
comentarii

Marea bucatarie frantuzeasca fina traditionala adaugita cu rosii crude.

L’Atelier e restaurantul hotelului Epoque, probabil cel mai elegant si mai sofisticat boutique hotel din Bucuresti. E langa parcul Cismigiu, pe partea cu Schitu Magureanu, aproape de Piata Mihail Kogalniceanu. E Bucurestiul vechi acolo, cu farmec si poezie, in care stradutele inguste nu sunt niciodata drepte.

Cand au deschis hotelul se numea altfel, Bistrot Epoque, numele de L’Atelier l-a primit ceva mai incolo. Ocupa un cerdac foarte frumos, construit in dreapta cladirii, si cred ca mai au si o sala in interior, de aceeasi dimensiune. Geamurile pridvorului par fixe, asa ca daca vrei sa stai pe terasa trebuie sa mergi in partea cealalta a curtii, in stanga, trecand prin fata intrarii.

Salonul din cerdac e mijlociu ca marime, are vreo zece mese, e elegant, amenajat intr-un stil clasic, aristocratic, cu mobilier masiv, vesela si lucruri de cea mai buna calitate. Terasa are si ea cateva mese, langa o gradinita foarte frumos amenajata, cu multe plante scumpe.

Cand au deschis restaurantul de la Hotel Epoque au adus un chef faimos din Franta, care a pus bazele si a construit meniul si intreg conceptul de Grande Cuisine. La scurt timp dupa el a venit alt francez umblat prin marile restaurante frantuzesti cu stele Michelin, Samuel le Torriellec, care e si acum acolo.

Meniul de la L’Atelier e din bucataria frantuzeasca traditionala, „adevarata mare bucatarie frantuzeasca”, asa cum o numesc traditionalistii. E scurt, asa cum si trebuie sa fie.

Pranzul nostru de la L’Atelier a inceput prost. Am primit o Salata de spanac tanar cu branza pane St Marcellin, asezonata cu vinegreta de trufe, infuzata cu bacon. Daca nu i-as fi citit numele acesta atat de lung si de sugestiv, as fi bagat mana in foc ca am mancat o salata absolut banala, facuta la repezeala, cu cateva frunze de spanac printre multe de salata ordinara, atoasa si cu coditele intregi, de trebuia sa le tai pe fiecare in parte, cu ceva masline, un pachetel de branza, intreg, facut repede pane si, mai ales, cu o rosie cruda taiata in patru. Unde o fi vazut Monsieur le Torriellec rosii crude intr-o farfurie de Grande Cuisine, eu nu stiu. dar poate ca asta o fi contributia lui la marea bucatarie frantuzeasca. Mirosul de trufe nu l-am gasit, insa nu oi fi fost eu atent, concentrat pe rosiile domnului le Torriellec…

Celelalte feluri au fost bune, pentru ca altfel nu ar fi ajuns L’Atelier atat de sus in Lista Restocracy. Nu ar fi ajuns deloc cu o astfel de salata, mai precis spus. Amuse bouche corect, chifle songelate precoapte, foarte bune la gust cand sunt fierbinti, unt sarat – o raritate (inca) in restaurantele bucurestene. Caracatita a fost foarte buna, si sosul la fel. Cand am fost informat ca voi manca o Fricassee de caracatita cu savoare de ierburi aromate, sos Barbecue si andive in vinegreta Thai am crezut ca voi primi o tocanita de caracatita, pentru ca asta stiam eu ca e un/o fricassee. Insa am primit un brat intreg de caracatita. Cu doua feliute taiate separat, alaturi, e drept. Si Sparanghelul tempura cu sos olandez, asezonat cu fulgi de parmezan si trufe a fost foarte bun.

Serviciul a fost foarte bun, rapid, atent la detalii, cu un chelner zambitor si politicos de la natura. Preturile sunt normale la L’Atelier, o masa in doi te costa cam 500 de lei, adica o suma pe care trebuie sa o pui deoparte cam de fiecare data cand mergi la un restaurant de fine dining din Bucuresti.

Noi am fost singurii clienti, de la 13 la 14 si ceva, si am auzit de la altii care au mai mancat la L’Atelier ca e mai mereu astfel. Presupun ca nu doar din cauza salatei aceleia de spanac…

L’Atelier este unul dintre marile restaurante frantuzesti ale Bucurestiului, chiar daca lasa uneori garda jos. Insa Restocracy evalueaza si clasifica restaurantele mai degraba dupa valoarea lor maximala, adica dupa mancarea pe care o pot face atunci cand chiar se concentreaza si nu le este lene. Merita, deci, o vizita la L’Atelier cand vreti sa va aduceti aminte de adevarata mare bucatarie clasica frantuzeasca, rugandu-va, doar, ca bucatarii sa fie odihniti si cu chef de munca. (GB – aprilie 2017)

Cerdacul L'Atelier de la Hotel Epoque

Data actualizarii: 26/08/2018

L’Atelier, aprilie 2017  - Intrarea Aurora, nr. 7C (Hotel Epoque)

l-039-atelier-aprilie-2017-restocracy