Recenziile, articolele si notele anterioare despre localuri

Ord. dupa

AltFel, mic bistrou de breakfast all-day, hamburgeri si clatite La sf...

New Nordic Kitchen la Solt Dining de la hotelul Courtyard Floreasca by...

Yoshi s-a lungit. Si la salon, si la terasa si la meniu. Am revenit l...

Caldura mare la Allucinante by Patrizia Am citit de atatea ori Ca...

Oare nu-si permit cei de la Octopus un bucatar mai bun? Macar pe jumat...

Oare nu-si permit cei de la Octopus un bucatar mai bun? Macar pe jumat...

Daca vrei sa o impresionezi pana la lacrimi, du-o la The Artist! Chia...

Gramont Cuisine & Wine de la Palatul Suter “An Unforgettable Cul...

O cina greceasca pe cinste acasa la doamna Zisi Amvrosia e un restaur...

NIDO, un restaurant care se respecta si care isi respecta clientii ...

Nu i-ar strica ceva mai multa concurenta pe piata lui Pata Negra! P...

Loft: cina in hala tipografiei Am aflat de curand ca Loft e si un r...

PizzaMania: pe cat de mult atunci, pe atat de putin acum... Pe cat ...

Tocanita cu sos de apa nu avea ce cauta la Zahanaua Zexe Zahanaua Z...

Raionul de Peste, studiu de caz, si nu doar in gastronomie Am mai f...

Mergeti doua luni la rand la Gargantua KSLF, in fiecare zi E clar, ...

Bistro Ateneu: cred ca e prea devreme pentru portii minuscule si legum...

La Pescaria Dorobantilor: sufletul nu e un condiment, sa dea gust mai ...

Cucinetta, bistroul cu cea mai eleganta chelnerita din Bucuresti Cu...

Daca romanii fac lucruri ilegale in Italia, de ce sa nu faca si italie...

Salon Golescu, un etalon al continuitatii Arata la fel Salon Golesc...

Nu m-am inselat prima data si nu pare sa fi fost o intamplare... Am...

Cred ca vor fi din nou ceea ce au fost... Am revenit la Cucina de l...

Sper ca Lugo nu se cred restaurant de fine dining... Am revenit la ...

Un nume de referinta al zonei Dorobantilor, desi destul de discret ...

Prima scadere la mancare dupa foarte multi ani A fost o surpriza sa...

Iata ca se poate face si un restaurant chinezesc mai deosebit... M-...

Boemetru Cand vorbim de locatii boeme din Bucuresti trebuie sa incl...

Octopus, specialistii la recrutat chelnerite adorabile Am reven...

Sa asteptam si sa vedem “minunea” din toamna la Complex Herastrau....

Mancarea in coada listei Am promis sa ma intorc repede la Limo Cuis...

CAVA Bistro - Totul OK daca banii nu sunt o problema… Am revenit ...

Unul dintre restaurantele inca ascunse ale Bucurestiului La Vitrine...

Journey Pub: locul de joaca al studentilor si liceenilor din centrul o...

Green Hours, un local iconic al Bucurestiului Green Hours este unul...

Gradinile ascunse ale Bucurestiului Suento by Gram se cheama asa pe...

Sunt sau nu sunt hipsteri la Alt Shift? Alt Shift e cunoscut pentru...

Coborarea Am scris foarte de bine despre restaurantul Sardin acum a...

Lamentabil The Old Sibiu e un restaurant cu cativa ani in spate. Il...

Jumatate de fine dining, insa nici nu e nevoie de mai mult A treia ...

Un pub american cu o clientela destul de conservatoare Copper's Pub...

E tentat Fior di Latte de bucataria italiana populara? Am revenit l...

26 de lei o sticla de apa de 0.75... La ultima vizita la Gargantua,...

Le bistrot des amants (riches)... Am revenit la MA Bistro la cateva...

Un restaurant mai mare decat bucatarul Am revenit la Mozzafiato dup...

Isoletta: Ei bine, nu stiu sa raspund la intrebarea asta... E greu ...

Paul, mai multa atentie la gust! M-am tot uitat pe site-ul si pe Fa...

1 comentarii

Ei poftim! Unul dintre cele mai bune restaurante din Bucuresti e in Mi...

Tasting Room: daca o fi adevarat, atunci e o idee foarte buna... Am...

(fostul aranjament si concept al Plated, pe care l-au avut la vizita d...

Afiseaza
comentarii

Unul dintre restaurantele inca ascunse ale Bucurestiului

La Vitrine e unul dintre cele doua restaurante din complexul Hotel Caro, pe langa primul deschis, Clasic. Mai sunt doua localuri acolo: winebarul 1000 de Chipuri, care are si cate ceva de mancare, si terasa de vara Glucoza Bar & Terrace, care deserveste piscina, mai precis spus, si care nu are o incinta, un salon interior, e doar gradina.

La Vitrine e mai nou, deschis in toamna lui 2015 intr-un spatiu larg la parter, in cladirea cu hotelul. Restaurantul Clasic e la demisol, e restaurantul de mic-dejun al hotelului si spatiu de evenimente, mai mult.

Hotel Caro si tot complexul din jurul lui sunt impresionante. Mai fusesem acolo in urma cu cativa ani, am si scris despre restaurantul lor de la demisol, insa nu imi aduceam aminte sa fi aratat totul in jur ca acum. Am putut sa fac multe poze, asta ma scuteste de o descriere pe care nici Balzac nu ar fi putut sa o faca in scris.

La Vitrine e un restaurant mare, cu un singur salon si cu o terasa la fel de mare si impresionanta. E pe partea dinspre lac a complexului, printr-un perete de sticla se vad apa si o gradina interioara, un parculet, undeva in jos, iar prin celalalt perete de sticla se vede terasa, plina cu verdeata si ea.

Bine ca nu au scos tavanul si peretii ca sa-l amenajeze si pe acesta cu un concept industrial si ca au lasat instalatiile, tubulaturile si tencuiala unde sunt! Nu am nimic cu designul industrial, dar parca incepe sa-mi fie dor de niste pereti albi si de un scaun comod cand merg intr-un restaurant.

La La Vitrine salonul e foarte frumos amenajat, foarte luminos, dupa cum am spus, cu cei doi pereti de sticla, mesele (cam mici) nu sunt inghesuite, scaunele foarte comode, demifotoliile de plus din poza. Bucataria e intr-un capat, la vedere, dupa un alt perete de sticla. Terasa e si ea foarte frumoasa la La Vitrine, cu mese ascunse printre plante inalte.

Meniul e destul de lung la La Vitrine, foarte cuminte, conservator, bucatarie italiana si internationala. Cele mai neutre mancaruri, de fapt. Noi am luat niste paste cu trufe, foarte bune, neinecate in sos si cu mirosul de trufe foarte clar si pregnant, inca inainte sa ajunga pe masa noastra; foie gras pregatit de ei in casa destul de bun, iar platoul cu fructe de mare asa si asa, nimic special de spus despre el, si cu o salata care nu ar fi trebuit sa ajunga pe masa unui client. Si cred ca ar putea gasi o alternativa la chiflele precoapte, pentru ca nu e nici greu si nici scump.

Serviciul a fost bun; preturile normale. Cativa clienti la pranz, la ora 14, cand am ajuns noi.

Cei de la La Vitrine au, desigur, eterna dilema a restaurantelor din centrele de afaceri sau din locuri cu o clientela de proximitate concentrata si compacta: daca sa-i deserveasca exclusiv pe aceia, sau daca sa faca un restaurant care sa astepte clienti si din alta parte. Fiindca da, modelele de business, conceptul, meniul si multe altele sunt diferite pentru fiecare segment de clientela. Tentatia de a incerca sa-i atragi si pe unii si pe ceilalti e mare, desigur, si asta duce adesea la pierderea amandurora. Sper sa nu cada si cei de la La Vitrine in aceasta capcana, pentru ca imi place de ei si le doresc sa le mearga cat se poate de bine, am fost impresionat de eforturile pe care le fac si de ce au reusit sa faca pana acum.

La Vitrine e unul dintre cele mai bune restaurante pentru miliardele de corporatisti din Pipera. Si cel mai frumos, fara indoiala. E si un restaurant pentru evenimente, in egala masura: e mare (au peste 100 de locuri), au terasa si parc foarte frumoase, lac alaturi, parcare pentu sute de masini. Iar daca vor gasi o solutie si mai buna in bucatarie, cu meniul si cu mancarea, chiar si fara costuri suplimentare, sunt sigur ca au sanse sa ajunga unul dintre restaurantele de referinta ale orasului. (GB – iulie 2018)

Parculetul si lacul

Data actualizarii: 29/02/2020

La Vitrine, iulie 2018  - Bd. Barbu Vacarescu, nr. 164A (Hotel Caro)