Recenziile, articolele si notele anterioare despre localuri

Ord. dupa

Epoca Chef Sorin Miftode la Le Bistrot Francais Relais et Chateaux  ...

Cava Bistronomie si-au gasit locul si clientela, se pare Cava Bistr...

Le Bistrot Francais Relais et Chateaux in epoca lui Chef Sorin Miftode...

Dancing Lobster, un adevarat restaurant portughez Dancing Lobster e...

La Finca by Alioli, un restaurant spaniol adevarat Nu am mai scris ...

Sara Floreasca, bacanie cu bistrou de paste si pizza E unul dintre ...

Sardin, deschizatorul de drum pentru partea aceea de Bucuresti Am m...

Sa ii aduc eu aminte cate locuri are la Gabbiano: 180! Gabbiano e a...

AltFel, mic bistrou de breakfast all-day, hamburgeri si clatite La sf...

New Nordic Kitchen la Solt Dining de la hotelul Courtyard Floreasca by...

Torna Fratre, unul dintre cele mai bune rapoarte calitate - pret din B...

Raionul Floreasca, sau cum sa inveti intr-un an cat nu reusesc altii i...

Yoshi s-a lungit. Si la salon, si la terasa si la meniu. Am revenit l...

Caldura mare la Allucinante by Patrizia Am citit de atatea ori Ca...

Oare nu-si permit cei de la Octopus un bucatar mai bun? Macar pe jumat...

Oare nu-si permit cei de la Octopus un bucatar mai bun? Macar pe jumat...

Trattoria Roma continua succesul de pe Eminescu. De data aceasta cu ar...

Daca vrei sa o impresionezi pana la lacrimi, du-o la The Artist! Chia...

Gramont Cuisine & Wine de la Palatul Suter “An Unforgettable Cul...

O cina greceasca pe cinste acasa la doamna Zisi Amvrosia e un restaur...

NIDO, un restaurant care se respecta si care isi respecta clientii ...

Nu i-ar strica ceva mai multa concurenta pe piata lui Pata Negra! P...

Loft: cina in hala tipografiei Am aflat de curand ca Loft e si un r...

PizzaMania: pe cat de mult atunci, pe atat de putin acum... Pe cat ...

Studio 80, sau cand o suta sau doua in plus la o masa nu inseamna mare...

Tocanita cu sos de apa nu avea ce cauta la Zahanaua Zexe Zahanaua Z...

Raionul de Peste, studiu de caz, si nu doar in gastronomie Am mai f...

Mergeti doua luni la rand la Gargantua KSLF, in fiecare zi E clar, ...

Bistro Ateneu: cred ca e prea devreme pentru portii minuscule si legum...

La Pescaria Dorobantilor: sufletul nu e un condiment, sa dea gust mai ...

Gustosi Momenti: nu a vrut sau nu s-a gandit? Aceasta-i intrebarea... ...

Cucinetta, bistroul cu cea mai eleganta chelnerita din Bucuresti Cu...

Daca romanii fac lucruri ilegale in Italia, de ce sa nu faca si italie...

Salon Golescu, un etalon al continuitatii Arata la fel Salon Golesc...

Nu m-am inselat prima data si nu pare sa fi fost o intamplare... Am...

Cred ca vor fi din nou ceea ce au fost... Am revenit la Cucina de l...

Sper ca Lugo nu se cred restaurant de fine dining... Am revenit la ...

Cred ca White Horse fac un serviciu bucurestenilor ramanand conservato...

Un nume de referinta al zonei Dorobantilor, desi destul de discret ...

Prima scadere la mancare dupa foarte multi ani A fost o surpriza sa...

Iata ca se poate face si un restaurant chinezesc mai deosebit... M-...

Boemetru Cand vorbim de locatii boeme din Bucuresti trebuie sa incl...

Octopus, specialistii la recrutat chelnerite adorabile Am reven...

Sa asteptam si sa vedem “minunea” din toamna la Complex Herastrau....

Mancarea in coada listei Am promis sa ma intorc repede la Limo Cuis...

CAVA Bistro - Totul OK daca banii nu sunt o problema… Am revenit ...

Unul dintre restaurantele inca ascunse ale Bucurestiului La Vitrine...

Journey Pub: locul de joaca al studentilor si liceenilor din centrul o...

Green Hours, un local iconic al Bucurestiului Green Hours este unul...

Gradinile ascunse ale Bucurestiului Suento by Gram se cheama asa pe...

Afiseaza
comentarii

Maize cu Chef Alex Petricean, noul restaurant vedeta al Bucurestiului

Maize, restaurant cu noua bucatarie romaneasca fina, Chef Alex Petricean

Maize s-a deschis la inceputul lui noiembrie 2017 in mansarda unui (fel de) bloc cu doua etaje de pe eleganta strada Paris, aproape de Piata Dorobantilor. Poti sa o iei, la fel de bine, si ca pe o casa veche din Bucurestiul vechi, facuta fara imaginatie, sau cu economie la arhitect. Casa e renovata recent, iar zona e atat de frumoasa si de aristocratica, incat orice casa de acolo nu poate sa fie decat frumoasa si ea, indiferent cum ar arata si in ce stare ar fi.

Daca cei care au construit batrana casa nu au adus arhitecti cu imaginatie, cei care au transformat mansarda in restaurantul Maize au facut-o. Totul arata foarte bine acolo, au pus in valoare fiecare coltisor si detaliu, au reusit sa o umple si de lumina, si au facut loc si bucatariei chiar in mijloc, cu plite si gratare cu tot, dupa cum se vede si in poze, care ma scutesc de mai mult scris. Acolo, sus, au si o mica terasa pe acoperis, foarte frumoasa si ea, desigur, si nu stiu daca a lor va fi si curtea din spate: mare, cu case frumoase in jur, un alt arhitect bun ar putea face acolo o terasa de referinta a orasului. Muzica e data foarte tare, dar presupun ca am fost printre putinii deranjati de asta.

Dar sa vorbim despre mancare, pentru ca la Maize, spre diferenta de multe alte restaurante care au investit o avere in amenajare, mancarea e un lucru serios, chiar foarte, foarte serios. Au la Maize un chef, nu stiu cum il cheama, dar cred ca e cel despre care am mai scris pe cand a deschis un restaurant in apropiere de Marriott, ceva cu Funky Cuisine, si apoi l-am vazut, pentru scurt timp, la E3 by Entourage, in Piata Floreasca. Daca e acelasi, deci, atunci e foarte talentat, am scris si atunci asta, si acum nu fac decat sa confirm ca nu a stat pe loc, ci a mers mult mai departe. Si nu se va opri aici, fara indoiala… E unul dintre cei mai creativi si mai potriviti pentru o astfel de meserie din cati bucatari am vazut.

Conceptul gastronomic enuntat de Maize, si sustinut de tot ce am vazut in meniu, pe plita si in farfurie, este de „farm to table”, de „bucatarie creativa de ingrediente” romanesti, adica inventarea, recrearea, recompunerea si recombinarea retetelor si crearea altora noi, cam tot ce se poate face cu niste produse si ingrediente de buna calitate venite de la furnizori seriosi si de incredere – atat cat se poate. Putem sa-i spunem, la fel de bine, La Nouvelle Cuisine Roumaine/ Romaneasca, bucatari fina, adica, si atunci ei ar fi pionierii, deschizatorii de drum, fara indoiala.

Meniul e cu totul original, nu cred ca e un singur fel acolo cu ceva ce s-a mai facut in alte restaurante. Si in asta sta (o parte din) talentul chefului despre care am vorbit, sa recompuna la nesfarsit produsele si ingredientele si sa puna in farfurie combinatiile cele mai reusite.

Ca totul e la vedere la Maize, ca sase bucatari – toti tineri si frumosi, cu fete si tatuaje de pus in revista, nu in ultimul rand – muncesc la fiecare farfurie in parte de parca ar fi intr-un atelier de orfevarie, e iarasi o constructie a unui mare specialist in marketing – daca geniul in marketing nu o fi insusi cheful…

Tot ce am mancat la Maize a fost bun si foarte bun. Ne-au dat ca amuse-bouche o zacusca, pusa pe un fel de turta mica. Foarte buna la gust, insa cu zahar in exces, parca mancai Nutella pe paine. Orezul cu parmezan 9si cu galbenus de ou, presupun) foarte bun, de asemenea, tartarul de vita original, bun si el; nu cred ca avea untura sau seu de vita in el, insa asa parea. Un file de dorada cu sos a fost revelatia zilei, foarte buna dorada, excelent sosul, foarte bine facut spanacul. Apoi am primit o ceafa de porc de Mangalita, putin cam prea mult facut, cu o varza tinuta prea mult pe o plita prea incinsa, dupa cum se vede si din poza, cu cateva frunze de ceva prea sarate, iar cu restul legumelor foarte bune si bune facute. Si desrtul a fost foarte bun, si chiar si cafeaua, o surpriza placuta si un lucru prea mult neglijat de catre cei din resturante.

Interesant a fost si ca unul dintre bucatari – si nu chelnerul, si aici iarasi se vede intuitia geniala de marketing si cunoasterea detaliilor fine ale client service-ului – venea la masa si explica fiecare fel in parte.

Serviciul a fost bun, cu un chelner relaxat si placut la apropiere, dar care nu aflase inca, la o varsta nu tocmai de incepator, ca nu mananca doi oameni cu furculitele direct dintr-o aceeasi farfurie, chiar daca sunt ei prieteni buni, de-o viata. Dar nu s-a prins el nici dupa ce i-am explicat noi cum e cu igiena in farfurie…

Preturile sunt normale si rezonabile, daca e sa masuram ce vezi in farfurie si in jur la Maize fata de alte restaurante de pe strazile scumpe ale Bucurestiului. O masa in doi, cu o sticla de vin bun, te costa vreo 4-500 de lei.

Maize, baietii lor frumosi si foarte talentati din bucatarie, si, mai ales, farfuriile cu mancaruri ca acelea din pozele noastre, vor deveni in foarte scurt timp vedete de prim-plan ale gastronomiei si mondenitatii bucurestene, fara indoiala. ii voi urmari atent si voi mai scrie despre ei, cu atat mai mult cu cat sunt foarte aproape de mine… (GB – noiembrie 2017)

Maize, restaurant farm to table Chef Alexandru Antal

Maize, restaurant cu bucatarie romaneasca creativa, farm to table

Save

Save

Save

Data actualizarii: 12/01/2020

MAIZE cu Chef Alex Petricean, noiembrie 2017  - Str. Paris, nr. 61A (Piata Dorobantilor)

Experiența pe acest site va fi îmbunătățită dacă acceptați folosirea de cookie-uri. Mai multe informatii

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close