Restocracy

Bucataria romaneasca e in plina efervescenta creativa de reinventare, iar domnul Alexandru Consulea a fost mereu in primele randuri. Nu numai ca nu da semne de oboseala, ci dimpotriva, vine mereu cu idei noi. Si le mai si pune in practica…

De cateva zile a deschis un nou restaurant in care are tot ce-i trebuie ca sa experimenteze contributiile sale la Noua Bucatarie Urbana Romaneasca. Daca la Zexe a readus la viata Vechea Bucatarie Boiereasca, dupa retetele de pe vremuri, la Amalgam creeaza el o mare parte din retete. Nu e o bucatarie fina, cu tehnicile Haute Cuisine, insa e o bucatarie creativa si foarte dinamica. Cu ceva efort patriotic, o poti considera o bucatarie etnica, pentru ca Domnul Consulea se straduie sa foloseasca la maximum produsele si ingredientele crescute la noi, chiar daca trebuie sa bata un drum lung pentru a ajuge la ele. Spre diferenta de cele mai multe restaurante “traditionale romanesti”, in care singura traditie care a mai ramas sa fie respectata cu sfintenie e oprirea la primul supermarket iesit in cale.

Acest Amalgam e un restaurant mijlociu spre mic. Ar fi fost mediu ca intindere daca Domnul Consulea nu s-ar fi gandit sa sporeasca zestrea pentru cele doua fete ale sale, dandu-le fiecareia cate o bucatica din Amalgam: coltul de la strada mezinei, ca sa-si faca acolo o florarie Zexe, si o cofetarie Anei, cea mai marisoara si cu aplecare catre gastronomie, in bucata de la intrare.

Localul arata bine, dar nu cine stie ce. Chiar si niste arhitecti foarte talentati cum sunt cei angajati de Domnul Consulea nu au putut scoate mai mult din parterul comercial al noii cladiri de birouri din Charles de Gaulle. Unde au fost cei de la Gallo Nero inainte, vreme de cativa ani.

Noua Bucatarie Urbana Romaneasca

La Amalgam gasiti pe unul dintre cei mai reprezentativi si avizati creatori de bucatarie, Noua Bucatarie Urbana Romaneasca. Meniul e mediu ca lungime, nici prea sarac, nici atat de lung incat sa ridici din sprancene. O parte dintre mancaruri sunt cele cunoscute, carora Domnul Consulea le-a mai adaugat cate o idee personala, a inversat niste ingrediente intre ele, si a iesit ceva foarte bun. Altele sunt inventate cu totul, chiar daca nu le-a dat nume noi si sofisticate, uneori caraghioase de-a binelea, cum e moda acum in restaurantele care vor sa iasa in evidenta cu orice pret. A vrut sa faca ceva nou, si a avut ambitia ca niciunul dintre felurile de mancare de la Zexe sa nu apara si in meniul de la Amalgam. I-a iesit bine.

O parte interesanta a meniului e cea cu pite. Cu pizza, adica, dar scrise cu “ț”, pentru ca Domnul Consulea a demonstrat documentar ca pița se facea in Romania si acum aproape o suta de ani, si era considerata o mancare romaneasca, printre celelalte. Asa ca la Amalgam gasesti niste pițe interesante. Cele cu piept de rata si cu urda, in special, au fost surprinzator de bune, dar si celelalte in egala masura, cu denumiri sugestive.

Noi am mancat mult…

pana nu am mai reusit sa ne ridicam de pe scaune. Am trecut aproape prin tot meniul, Daca aruncati o privire pe pagina alaturata, si pe poze si pe lista cu ce am mancat, veti intelege mai bine de ce. Toate au fost bune, fara o singura exceptie. De tinut minte mamaliga destructurata, saramura picanta de creveti si crevetii oltenesti cu praz. Pastele cu branza de burduf si unt de capra, excelente. Storceagul de morun si supa crema de porumb, indeosebi. Snitelul de cerb lopatar si cea mai gustoasa ceafa de Mangalita de care imi aduc aminte, porumbelul. Despre hamburgerul vegetarian nu a ghicit nimeni ca nu are carne in el, ne ziseseram ca l-au alintat doar astfel cand i-am vazut denunirea in meniu. Si nici paine nu are. Deserturile fara numar, luate direct din galantarul Anei de la intrare…

Preturile sunt marisoare, insa raportul calitate – pret se tine bine, mai ales pentru cea mai scumpa zona a Bucurestiului. Clienti multi, restaurantul plin inca din prima zi.

Domnul Consulea e restaurator si creator de bucatarie. Amalgam, sau Amalgam Zexe Concept pe numele lui intreg, isi propune sa devina laboratorul central din Bucuresti pentru Noua Bucatarie Urbana Romaneasca, si are toate sansele sa isi castige si sa consolideze acest statut. (GB – noiembrie 2019)

Noua Bucatarie Romaneasca Urbana Amalgam – Zexe

Saloanele Amalgam

Cum se vede Bucurestiul prin geamurile Amalgam

Domnul Alexandru Consulea construieste la noul sau restaurant Amalgam, de la Piata Charles de Gaulle, Noua Bucatarie Urbana Romaneasca , o bucatarie creativa care foloseste produse si ingrediente preponderent romanesti. Lady chef si experimentator sef este doamna Tanta Necula. Mancarurile pregatite de dansul la Amalgam sunt diferite de cele de la restaurantele lui Zexe, unde cauta sa recupereze vechile retete ale Bucatariei Romanesti Boieresti, in mare parte uitate. Si-a propus ca niciunul dintre felurile de mancare de la Zexe sa nu apara la Amalgam, si invers.

Am fost invitati sa incercam Noua Bucatarie Urbana Romaneasca a domnului Alexandru Consulea, in ceea ce a devenit una dintre cinele memorabile la care am luat parte, cu cele mai bune deserturi, dintre cele facute de Ana Consulea, fiica domnului Consulea, si cu cele mai bune vinuri, printre altele.

Mai jos enumar ce am mancat la Amalgam, cu mentiunea ca or mai fi fost si alte feluri de care nu-mi aduc aminte acum…

Pastă de năut cu chimen și semințe de dovleac
Vinete cu spumă din mămăligă destructurată
Icre de știuca și caviar de somon
Pate de ﬁcat de pasărecu cognac și nucșoară
Jumări de rață prăjite în propria grăsime
Saramura de creveți ușor picantă
Paste cu brânza de burduf și unt de capră
Borș de măruntaie cu gâți
Ciorbă cu perișoare din mangaliță
Storceag de morun
Supă cremă de porumb
File de morun
Creveți oltenești de captură cu praz, usturoi roz și sos de vin
Tocăniță de vită cu hribi și mămăliguță
Iepure cu praz și măsline
Mușchi de vită
Ceafă de mangaliță
Porumbel
Șnițel din cerb lopătar
Pița cu piept de rață
Hamburger vegan
Salată verde cu sos de iaurt sau lămâie
Salată de hribi cu arpagic și cuișoare
Cartoﬁ prăjiți în untură de rață
Piure aliﬁat cu unt de capră sau prăjit
Sparanghel la tigaie cu unt și parmezan
Sote de hribi
Nenumărate deserturi făcute de Ana Consulea

Noua Bucatarie Urbana Romaneasca Amalgam

Laboratoarele Amalgam

Zahanaua Zexe readuce bucataria romaneasca boiereasca, de pe vremuri

Am fost de mai multe ori la ei, insa nu am scris pentru ca nu e nimic semnificativ schimbat de cand au deschis. Un restaurant elegant, de moda veche, pentru cei care mai au nostalgia fetelor de masa albe, impecabile, si a tablourilor pe peretii dati cu var, nu daramati pana la caramida. Nu sunt singurii care au inca o astfel de ambianta clasica si aristocratica, din ce in ce mai rara in zilele noastre, insa au ramas aproape singurii (ei si cu Locanta Jaristea) care se mai straduie sa aduca pe mese mancarurile boieresti de pe vremuri. Care sunt bune, deosebite, iar unele dintre ele chiar foarte bune. Ca mai pun ei si cateva feluri de mancare ce nu cred ca ar trebui sa fie intr-un restaurant boieresc, am mai scris despre ei. E un restaurant mare, adesea am vazut multi clienti, ceea ce strica putin la “aristocratie”, dar daca te uiti mai mult in farfurie poti uita de asta… (GB – februarie 2020)

Tocanita cu sos de apa nu avea ce cauta la Zahanaua Zexe

Zahanaua Zexe e in continuare cel mai bun restaurant cu bucatarie romaneasca din Bucuresti, dar tocanita aceea cu sos de apa nu cred ca avea ce cauta in meniul lor, si cu atat mai putin in recomandarile chelnerului la intrebarea fireasca, de altfel: “Care e cea mai buna mancare pe care o aveti astazi?”. Nici mamaliga reincalzita nu cred ca a fost cea mai buna recomandare. Ciorba de burta, insa, a fost foarte buna.

Oare ce nevoie or fi avut ei sa puna in meniu o mancare pe care o poate face orice restaurant de cartier??? In rest, Zahanaua Zexe e acelasi restaurant foarte frumos amenajat, cu fete de masa albe impecabile. De cand cu designul industrial si cu stilul minimalist peste tot, constat ca am cam inceput sa le duc dorul… (GB – noiembrie 2018)

Cea mai buna mancare romaneasca boiereasca din Bucuresti.

Scriu acum despre amandoua Zahanalele Zexe, cea din Icoanei si cea de la Statuia Aviatorilor, pentru ca asa par sa fi fost concepute, sa fie la fel, cu acelasi concept, meniu si tip de servicii. Domnul Alexandru Consulea, patronul si cel care a conceput totul, le numeste Zahanaua Gastronomica Zexe, urmat de cate un identificator legat de adresa.

Daca imi aduc eu bine aminte, primul Zexe a fost pe Mihai Eminescu, langa Teatrul Metropolis, intr-o casa la care se ajungea printr-o alee foarte lunga si ingusta. Apoi s-a mutat pe o strada alaturata, pe Icoanei, pe unde era Piata galati inainte, sa fie vreo zece ani de atunci, daca nu si mai bine. Inainte a fost un restaurant italienesc acolo, Garibaldi, tinut de un italian mucalit, care a avut o oarecare perioada de glorie, dupa care nu stiu ce s-a intamplat de a luat-o in jos.

Domnul Consulea e un fel de filosof al gastronomiei romanesti, al celei boieresti, vechi, in parte uitata, pe care vrea sa o aduca din nou in restaurantele si in farfuriile romanilor. Ca si doamna Aurora Nicolau (Kera Calita) de la Jaristea, Alexandru Consulea si-a asumat un rol de lider al unei comunitati de patrioti pasionati de gastronomia romaneasca. A infiintat si o asociatie, cauta carti si documente vechi despre mancare, dezbate subiectele in discutii lungi cu alti filosofi si ganditori in ale mancatului bine in fata unor mese pline si a multor pahare de vin, pana noaptea tarziu, sintetizeaza, trage concluzii, experimenteaza fara incetare. Si, ca orice roman responsabil si gospodar, si-a facut propria fabricuta de carnuri si mezeluri, cu afumatorile lui, isi cauta si alege singur furnizorii, umbla prin tara dupa ei. Si diferenta se vede in farfurie.

Sunt foarte multe restaurante „cu specific romanesc” in Bucuresti, cum e si normal sa fie. Aproape toate, insa, aleg calea cea mai comoda, cu rudimentarul meniu „traditional romanesc”, zacusca – mici – sarmale – tochitura. Doar cateva s-au pus pe treaba si au facut meniuri mai sofisticate, cu lucruri pe care nu le gasesc de-a gata la Metro, semipreparate, ci pe care trebuie sa le faca ei in bucatarie – si asta daca isi bat capul sa caute retetele uitate si sa faca incercari peste incercari pana le iese bine.

Si dintre acestea putine, atatea cate sunt, Zexe pare sa fie cel mai bun, din cate stiu eu, si asta de multi ani incoace. Meniul de la… (citeste tot)