Restaurantele cu bucatarie fina din oras – include toate categoriile de localuri. Nu e un tip distinct de...

Ord. dupa

Noul restaurant vedeta al Bucurestiului, o constructie geniala de mark...

28666 vizite

Direct pe primul loc in Lista Restocracy, inca de la deschidere Toa...

13416 vizite

Cel mai bun restaurant din Bucuresti la momentul la care scriu Sunt...

19100 vizite

Cap, talent, munca, antropologie... A auzit multa lume despre KAIAM...

13678 vizite

Catalin Petrescu e un mare Chef! Am revenit la Argentine la invitat...

8025 vizite

Veranda Casa Frumoasa, Chef Avi Steinitz si Julia Kristensen Trec ...

8157 vizite

Eu ma bucur ca Chef Samuel Le Torriellec a ramas conservator Imi pu...

6392 vizite

Ori au evoluat ei, ori nu am avut eu noroc data trecuta... Am reven...

5962 vizite

Paul, mai multa atentie la gust! M-am tot uitat pe site-ul si pe Fa...

5954 vizite

Un adevarat mare restaurant japonez, sofisticat si aristocratic Ben...

8629 vizite

Tocanita cu sos de apa nu avea ce cauta la Zahanaua Zexe Zahanaua Z...

4098 vizite

Ei bine, nu stiu sa raspund la intrebarea asta... E greu de crezut ...

8041 vizite

Cel mai vechi mare bucatar de bucatarie fina din Bucuresti? Pe ...

7825 vizite

Cea mai buna mancare romaneasca boiereasca din Bucuresti. Scriu acu...

12817 vizite

Le Vivier, probabil cele mai bune fructe de mare crude din Bucuresti ...

3585 vizite

Ce iese cand iti permiti sa cumperi totul la cea mai buna calitate ...

4140 vizite

Unul dintre putinele restaurante cu mancare fina dintre foarte multele...

10749 vizite

Cea mai buna mancare japoneza ne-sushi din Bucuresti Yuki e un rest...

4248 vizite

GastroLab vine cu o contributie originala la constructia Noii Bucatari...

1011 vizite

Bistro Ateneu: cred ca e prea devreme pentru portii minuscule si legum...

2012 vizite

Restaurantul galerie de arta contemporana Mi s-a reprosat ca am sub...

5562 vizite

Jumatate de fine dining, insa nici nu e nevoie de mai mult A treia ...

8816 vizite

Nu cred ca veti manca ce mananc eu la restaurante... Am fost la res...

2077 vizite

Daca tai sparanghelul de-a lungul, nu cred ca are gust mai bun Micu...

1831 vizite

Un restaurant pentru evenimente simandicoase Multi il numesc Clubul...

1956 vizite

Un restaurant conservator La Brasserie e neschimbat, din toate punc...

2376 vizite

Un frumos cadou facut Bucurestiului Vechi Cismigiu – Bistro la Et...

4369 vizite

Daca nu cresti intr-un an... Un an de zile nu e o perioada lunga in...

2396 vizite

Savart, un fel de restaurant de care centrul a dus mereu lipsa Am a...

1227 vizite

Se vede unde pune Ashlie Dias mana Am fost la Avalon de doua ori sa...

1392 vizite

Exista viata si mancare si dupa Miki M-am intors sa vad daca Robert...

5739 vizite

De ce sa-l umilesti pe mancatorul de meniu al zilei? Abia acum, in ...

1828 vizite

Sunt sigur ca au un servicu foarte bun si ca ciudatul peste care am da...

728 vizite

Daca romanii fac lucruri ilegale in Italia, de ce sa nu faca si italie...

2119 vizite

La Cave de Bucarest: exista viata si dupa Thomas Parnaud Am scris d...

5714 vizite
Afiseaza
vizualizari

Cea mai buna mancare romaneasca boiereasca din Bucuresti.

Scriu acum despre amandoua Zahanalele Zexe, cea din Icoanei si cea de la Statuia Aviatorilor, pentru ca asa par sa fi fost concepute, sa fie la fel, cu acelasi concept, meniu si tip de servicii. Domnul Alexandru Consulea, patronul si cel care a conceput totul, le numeste Zahanaua Gastronomica Zexe, urmat de cate un identificator legat de adresa.

Daca imi aduc eu bine aminte, primul Zexe a fost pe Mihai Eminescu, langa Teatrul Metropolis, intr-o casa la care se ajungea printr-o alee foarte lunga si ingusta. Apoi s-a mutat pe o strada alaturata, pe Icoanei, pe unde era Piata galati inainte, sa fie vreo zece ani de atunci, daca nu si mai bine. Inainte a fost un restaurant italienesc acolo, Garibaldi, tinut de un italian mucalit, care a avut o oarecare perioada de glorie, dupa care nu stiu ce s-a intamplat de a luat-o in jos.

Domnul Consulea e un fel de filosof al gastronomiei romanesti, al celei boieresti, vechi, in parte uitata, pe care vrea sa o aduca din nou in restaurantele si in farfuriile romanilor. Ca si doamna Aurora Nicolau (Kera Calita) de la Jaristea, Alexandru Consulea si-a asumat un rol de lider al unei comunitati de patrioti pasionati de gastronomia romaneasca. A infiintat si o asociatie, cauta carti si documente vechi despre mancare, dezbate subiectele in discutii lungi cu alti filosofi si ganditori in ale mancatului bine in fata unor mese pline si a multor pahare de vin, pana noaptea tarziu, sintetizeaza, trage concluzii, experimenteaza fara incetare. Si, ca orice roman responsabil si gospodar, si-a facut propria fabricuta de carnuri si mezeluri, cu afumatorile lui, isi cauta si alege singur furnizorii, umbla prin tara dupa ei. Si diferenta se vede in farfurie.

Sunt foarte multe restaurante „cu specific romanesc” in Bucuresti, cum e si normal sa fie. Aproape toate, insa, aleg calea cea mai comoda, cu rudimentarul meniu „traditional romanesc”, zacusca – mici – sarmale – tochitura. Doar cateva s-au pus pe treaba si au facut meniuri mai sofisticate, cu lucruri pe care nu le gasesc de-a gata la Metro, semipreparate, ci pe care trebuie sa le faca ei in bucatarie – si asta daca isi bat capul sa caute retetele uitate si sa faca incercari peste incercari pana le iese bine.

Si dintre acestea putine, atatea cate sunt, Zexe pare sa fie cel mai bun, din cate stiu eu, si asta de multi ani incoace.

Meniul de la cele doua Zahanale Gastronomice Zexe, cea din Icoanei si cea din strada Sofia, de langa biserica Sacre Coeur, sunt identice si domnul Consulea forteaza ideea ca si mancarea e la fel. Eu am mancat de multe ori in fiecare dintre ele si nu mi s-a parut ca e la fel, oricat de nemultumit va fi domnul Consulea ca scriu asta. Mancarea de la „vechiul Zexe”, cel din Icoanei, mi se pare si mai buna si mai frumos prezentata. Si atmosfera de acolo, de la Zexe din Icoanei, e mai speciala, mai autentica, si asta te face sa crezi ca mancarea e mai buna, fara indoiala, insa ma incapatanez sa cred ca o diferenta vizibila exista.

Zahanaua Zexe din Icoanei e intr-o casa veche, asa cum sunt mai toate acolo, in Bucurestiul vechi si pestrit din zona Gemeni, cu puradei care bat mingea in mijlocul strazii, printre masini, cu generatii amestecate care stau pe scaune in fata portii sa vada cine mai trece pe strada. Cel mai cautat si apreciat spatiu de la Zexe din Icoanei e terasa cu acoperis retractabil, frumos amenajata, cu o atmosfera adevarata de loc din alte timpuri. Au si la etaj cateva saloane, nu prea mari, amenajate la fel, cu aceeasi atmosfera.

Zexe de la Statuia Aviatorilor e complet diferit. O foarte mare casa boiereasca, in cea mai scumpa si mai curata zona a Bucurestiului, unde stau multi dintre bogatii Romaniei. Atmosfera aristocratica, tavane inalte, usi cu geamuri de cristal si ferestre mai mari decat un cat intreg al casei din Icoanei. La etaj au cateva sali ceva mai intime, potrivite pentru cine si reuniuni mai discrete. Si terasa e frumoasa, are si un copac mare si batran, dar nu e prea deosebita, nu au gasit inca formula castigatoare cu ea, probabil din pricina insuficientei verdetii.

Ca sa revin la mancare, meniul de la Zahanalele Zexe e destul de bogat, mancaruri multe si grele, cum sunt cele mai multe din bucataria romaneasca, fie ea taraneasca, boiereasca sau mai noua, de oras. Cele mai multe sunt cu carne si in jurul carnurilor, ciorbe, dar au si mancaruri gatite si sosuri facute acolo. Deserturile sunt frantuzesti, aproape toate, si au si cateva retete speciale, numite „cofeturi istorice”. Surpriza este ca nu gasesti la Zexe deserturile traditionale romanesti, cu papanasi si placinte. Sau poate ca nu am gasit eu pagina in meniu.

Preturile de la Zexe-uri nu sunt atat de mici pe cat par la prima vedere (citire), in primul rand pentru ca intr-un astfel de restaurant, care te imbie la „degustare”, rareori iei un singur antreu, sau chiar un singur fel principal. Ti se face pofta, apoi ceri si aia, si aia, si aia, si uite-asa se aduna si scoti sutele din portofel, si te intrebi de ce…

Daca in privinta mancarii bune, si a celei romanesti, in special, sunt cu totul de acord cu domnul Consulea, in toate privintele, despre ce ineamna servicii intr-un restaurant, zahana, bistrou, cherhana sau orice altceva ar fi acel local, credem lucruri foarte diferite. Pentru domnul Consulea, serviciu bun pare sa insemne sa stii cu precizie milimetrica unde sa pui cutitul si unde paharul, ce distanta sa fie intre ele si tot felul de alte detalii din manualele de la Viilor si THR, sau cum s-or mai numi scolile de ospatari. Nu pare sa dea doi bani pe natura si calitatea contactului social al chelnerilor cu clientul, pe empatie si pe adevaratele reflexe de client service. Nu, pentru el lucrurile par sa fie clare: ai fost zece ani chelner pana acum, inseamna ca esti bun. Daca nu, nu! Oricum, norocul lui e ca aproape toti ceilalti patroni de restaurante spun la fel, asa ca tot pe mancare ajunge sa se faca diferenta, pana la urma, si iese mereu cu Zexe-urile lui pe primele locuri.

Da, cred ca Zahanalele Zexe ale domnului Consulea sunt cele mai bune restaurante cu bucatarie romaneasca boiereasca din Bucuresti, si au fost asa in ultimii ani buni. Si mai cred ca e o diferenta intre cele doua, ca la Zexe din Icoanei se mananca mai bine decat la Zahanaua Zexe de la Aviatorilor, si ca te simti chiar si mai in largul tau acolo. Mai ales ca, intamplare sau doar parere, mereu vad mai multi clienti la masa la Zexele din Icoanei decat la cel din Aviatorilor, desi e mai greu de ajuns acolo pentru oamenii pe care ii recunosc. (GB – februarie 2017)

Icoanei si Domnita Ruxandra, cu Casa M60 si Zahanaua Zexe

Data actualizarii: 10/11/2018

Zahanaua Zexe (Icoanei)

  • Nikos Rotas :

    Foarte frumos comentariul,buna mancarea de la Zexe,dar denumirea de Zahana in conceptia mea si a dex-ului inseamna cu totul altceva decat inteleg acesti patroni care isi boteaza restaurantele in acest fel.

  • John Smith :

    Am fost si eu acolo si am luat o teapa intr-un stil mare. Terminati de foame am inteles ca ar fi un restaurant impecabil. A inceput totul cu o servire groaznica de parca nu aveam ce cauta acolo. Din ce am comandat eu am nimerit bine totusi persoana cu care am fost a primit o ciorba sleita si fara gust iar felul doi a fost un salau de Dunare care a fost decongelat ( desi scria ca produsul nu este congelat ) si a venit crud. S-au oferit sa ne aduca altul dar am refuzat iar la final s-au oferit sa nu il platim si nu l-au trecut pe nota. Am platit si salaul si am plecat cu un gust amar in timp ce incercau sa aduca un desert din partea casei. Cu siguranta nu mai calcam pe acolo iar cei ce calca probabil nu au mancat in viata lor o mancare buna.

  • ioan :

    „Sacré Coeur”, pour les connaisseur(e)s… nobles

  • Andrei Stan :

    Am fost acolo intr-o seara de aprilie insotit de un bun prieten din Franta, numai pentru a gusta un pahar cu vin. Casa si interiorul sunt frumoase, serviciul batos si neprofesional. Am ales un vin care ne-a fost turnat, o parte de pe fundul unei sticle si cealalta din alta sticla, ceea ce ne-a facut o impresie detestabila. In plus cantitatea de vin era prea mica de parca am fi primit cognac sau whisky. Ni s-a spus ca „atata sunt portiile !”. Nici calitate vinului nu a fost de natura sa ne incante (avand in vedere si pretul foarte ridicat).
    Prietenul meu a fost revoltat, eu rusinat. Am platit si ne-am promis sa nu mai calcam niciodata pe acolo. Probabil ca oferta restaurantului se adreseaza unui public nouveau riche de Bucuresti, cu spoiala de cunoscatori.

  • Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.