Cele mai frumoase si mai originale restaurante, cafenele si alte localuri din oras…

Ord. dupa

Au chiar tot ce le trebuie, mai putin mancare buna... Cred ca data ...

Neo-boema, Post-boema, Pseudo-boema, adica boema bine marketata (.....

O terasa din Herastrau pentru clientela mai sobra Aperitivo e o te...

O fi Aqua alt restaurant in sezonul rece? De la Aqua am pastrat o a...

Catalin Petrescu e un mare Chef! Am revenit la Argentine la invitat...

Biutiful by The Lake este o terasa, cu bucatarie internationala, situa...

Jumatate de fine dining, insa nici nu e nevoie de mai mult A treia ...

Tumoarea de pe fatada marii cladiri de langa Manastirea Stavropoleos ...

Casa di David, la fel ca intotdeauna. Adica OK Am revenit la Casa d...

Restaurantul - parc, sau parcul - restaurant al Bucurestiului, cum vre...

Restaurantul pescaresc cu cele mai multe feluri de peste din Bucuresti...

Printesa in negru cu margele albe Daca tin eu bine minte, restauran...

Sa asteptam si sa vedem “minunea” din toamna... Am revenit la C...

Unul dintre cele mai bune restaurante de peste si fructe de mare din B...

Din marile hotspot-uri ale neo-boemei bucurestene Deschis Gastrobar...

Un restaurant pentru evenimente simandicoase Multi il numesc Clubul...

Un stabiliment pentru boema corporatista Energiea se considera "un ...

Terasa de vara pentru muzica si distractie, mai putin pentru mancare ...

Fabuloasa jungla urbana a Bucurestiului Plus un barman simpatic si ...

Una dintre cele mai spectaculoase terase de vara din Bucuresti Acum...

Daca nu cresti intr-un an... Un an de zile nu e o perioada lunga in...

Domnii Xenopol si Cristofor Columb, mari contribuabili la Il Villagio ...

Ei bine, nu stiu sa raspund la intrebarea asta... E greu de crezut ...

Cel mai vechi mare bucatar de bucatarie fina din Bucuresti? Pe ...

Un restaurant conservator La Brasserie e neschimbat, din toate punc...

Afiseaza

Lacrimi si Sfinti: lacrimile pentru servicii, cele sfinte despre mancare…

Mircea Dinescu, Lacrimi si SfintiLacrimi si Sfinti e bine-mersi, are succes in continuare, face o gramada de bani. Nu sunt multe de spus fata de ce am scris data trecuta cand e vorba despre ambianta si mancare. Cred ca sunt cateva schimbari in decorurile saloanelor de sus, de la parter, adica, insa nu semnificative. Terasa tot nematurata, cu tigari aruncate pe jos, desi era ora pranzului, cand oamenii incepeau sa se adune, deci e de presupus ca ar fi trebuit dat cu o matura inainte, ca dupa aceea e mai greu.

Si meniul e la fel, creativ, desi uneori mai mult pe hartie, cum ar fi “branza impaturita”, care e o felie de branza ieftina, fara gust, infasurata intr-o frunza, de vita de vie, parca. Mazarea caramelizata la fel de buna ca data trecuta, pilaful, varza rosie si varza alba murata foarte bune, la fel si parjoalele de legume. Pastrama mult prea tare, ne-a parut rau ca am luat-o.

Cei de la Lacrimi si Sfinti isi angajeaza chelnerii la intamplare, iau si ei pe primul care le suna la usa, presupun. Sunt diferente mari intre chelneri, din toate punctele de vedere. Unul absent cu totul, vreo doi impertinenti de-a binelea, doua fete tacute si cu aer civilizat, unul cules direct de pe camp, probabil. Dar, daca nu trebuie sa fii atent la ei ca sa scrii articole, poti avea un pranz sau o cina bune la Lacrimi si Sfinti, cu un disconfort minim din partea lor, daca nu le dai multa atentie (GB – octombrie 2018)

Pentru ca Mircea Dinescu are imaginatie si altii nu au

Lacrimi si Sfinti e restaurantul din Centrul Vechi la care Mircea Dinescu e asociat, sau de care si-a asociat numele, oricum, ca sa vanda mai bine. Si a reusit, evident, pentru ca Mircea Dinescu e un brand valoros, care aduce audienta peste tot pe unde apare.

Lacrimi si Sfinti e inspre partea bulevardului I. C. Bratianu a Centrului Istoric, aproape de Hanul lui Manuc. Are doua niveluri, un parter in care e si bucataria, la vedere, dupa un perete de sticla, si care mananca mult din spatiu, si subsolul cu mai multe incaperi, un adevarat beci, de fapt, cu ziduri de caramida, bine amenajat. Terasa e mica, amenajata simplu, nimic special de spus despre ea.

Si salonul de sus de la Lacrimi si Sfinti arata bine, cred ca schimba din cand in cand amenajarea, in jurul cate unei teme. De data aceasta este atelierul tamplarului, cu niste bancuri mari de lucru pe post de mese, de mare efect, cu ceva scule de tamplarie pe pereti, pe post de decoruri.

Lacrimi si Sfinti are bucatarie romaneasca, un fel de amestec de mancare traditionala, taraneasca, alaturi de feluri mai boieresti sau altele pur si simplu inventate, alaturari ad-hoc de ingrediente si de moduri de preparare pe care nu prea le mai vezi in alta parte. Pentru ca acesta este USP-ul lui Mircea Dinescu, unul dintre marii specialisti romani in marketing. Sunt sigur ca daca as gusta din toate, as gasi regasi destule feluri de mancare cunoscute deja, insa Mircea Dinescu stie sa le prezinte ca si cand ar fi cu totul altceva. Nu degeaba e el scriitor talentat…

Mancarea e totusi buna la Lacrimi si Sfinti, in ciuda … (citeste tot)

 

Cele mai bune restaurante romanesti din Bucuresti

Cand am dat Premiile Restocracy pe 2017 pentru restaurantul cu cea mai buna bucatarie romaneasca din Bucuresti, nu am luat in calcul diferentele dintre restaurantele traditionale romanesti, cele cu b...

Hanu’ Berarilor Casa Elena Lupescu

Un model pentru restaurantele populare cu specific romanesc, pentru clasa medie Hanu Berarilor - Casa Elena Lupescu e un alt restaurant al lui Dragos Petrescu din seria "mari case vechi ale Bucures...

Locanta Jaristea

O cina privata cu doamna Nicolau e o experienta care se tine minte. Dintre toate restaurantele pe care le-am evaluat pana acum, cu Jaristea (Locanta Jaristea, pe numele ei din acte) mi-a fost cel m...

Zahanaua Zexe (Icoanei)

Cea mai buna mancare romaneasca boiereasca din Bucuresti. Scriu acum despre amandoua Zahanalele Zexe, cea din Icoanei si cea de la Statuia Aviatorilor, pentru ca asa par sa fi fost concepute, sa fi...

Data actualizarii: 04/05/2019

Lacrimi si Sfinti

  • Ada M :

    Am avut o experiena foarte proasta, in vara asta la aceasta locatie. Am fost la Bucuresti si am vrut sa mergem sa mancam in acest local atat de promovat. Am fi dorit sa stam pe terasa fiind cald afara.Ospatarii stateau toti grupati langa usa povestindu-si problemele personale, nu ne-a bagat nimeni in seama. Ne-am asezat la singura masa pe care nu scria „Rezervat”, restul fiind toate rezervate dar goale. Imediat cum ne-am asezat a aparut o domnisoara care a trantit pe masa o placuta cu „rezervat” invitandu-ne sec sa ne ridicam. Nu scuze, nu nimic. Am plecat cu un gust amar de la ei si chiar daca in interior erau mese libere chiar nu ne-am mai dorit sa ramanem datorita atitudinii lipsite de politete si acrelii cu care ne-au privit toti din personalul prezent. Peste un fel de mancare gatit gresit sau mai slab as putea trece si as reveni cu siguranta intr-un restaurant, dar peste atitudine gresita/comportament al personalului nu pot trece.

  • ion :

    mazarea caramelizata am primit-o de doua ori la rand araa. 🙂 n-o mai comand.

    altfel, cand sunt prin zona si imi e pofta de carnati, trag la lacrimi si sfinti.

    experiente mixte, ok una peste alta.