Mikkeller Bar e beraria-concept din Romania a unui interesat lant care are astfel de berarii in multe tari de pe diferite continente. Numele vine de la un danez, Mikkel Borg Bjergso, care exports his micro brewed beer to 40 different countries and is internationally acclaimed as one of the most innovative and cutting edge brewers in the world. Site-ul lor te trimite imediat catre site-ul international, in care scrie despre o miscare, un curent, evenimente, bloguri, festivaluri etc. Nu am stat sa le citesc, insa bautorii de bere vor recunoaste toti markerii sociali asociati acestui tip de consum in zilele noastre si in lumea occidentala.
In somptuoasa casa boiereasca din Piata Charles de Gaulle s-a deschis primul restaurant in urma cu mai multi ani, Zabaione. Acesta a lasat locul lui Villa Romana, dar nu pentru mult timp, dupa el venind Cezanne, al lui Cezar Munteanu. Nu au mers niciodata prea bine aceste restaurante, desi nu clientii potentiali ar fi fost cauza.
Casa a fost inchisa pentru renovari o lunga perioada, dupa care la subsol a aparut Bob Coffee Lab, o mica cafenea extrem de interesanta, din noul val, iar la parterul inalt Mikkeller Bar Romania.
A fost o surpriza sa vad ca deschid doar seara, si nu la pranz, cand mii de burti goale de corporatisti coboara de la etajele marilor blocuri de birouri din zona in cautarea hranei. A doua surpriza, de proportii de data aceasta, a venit cand am intrat in casa pe care o stiam in fiecare coltisor.
Nu ma dau in vant dupa contraste cu orice pret, foarte apreciate de lumea semidocta a noilor corporatisti, de altfel, dar trebuie sa recunosc ca ce le-a iesit e interesant, original, intrigant chiar, e un portret stilizat al culturii occidentale actuale foarte reusit.
In poze nu se vede prea bine, pentru ca e semiintuneric la Mikkeller Bar, dar rezumatul ar fi ca e austeritatea scandinava extrema asezata in somptuozitatea aristocratica a marii case de catre niste arhitecti foarte talentati. In spate, langa semineul monumental, e beraria.
Meniul e si el auster la Mikkeller Bar: masline marinate, sorici de porc crocant, cartofi prajiti, calamari si creveti pane, tartar de vita, cateva sandviciuri si cam atat. Bucatarii din poza le fac in bucataria deschisa, de dincolo de un perete de sticla.
Mancarea a fost chiar buna, pentru un astfel de meniu american putin scandinavizat. Desigur, trebuie sa fii tanar ca sa mananci asa ceva fara grija. Preturile sunt si ele rezonabile, cel mai ieftin fel din meniu e 9 lei, iar cele mai scumpe 21.
Desigur, berea e vedeta la Mikkeller Bar, foarte multe feluri. Daca nu le stii, iti explica cei de acolo. Chiar daca nu intelegi mare lucru – cum e cazul meu – povestile te prind si te fascineaza. Mie mi-au dat o bere cu cafea, preferata chelneritei adorabile din poza. Si chelnerii erau simpatici, doar ca nu pareau sa inteleaga sensul catorva fraze scurte si cu notiuni elementare, insa chelnerita a salvat situatia si am putut sa iau si eu o bere.
Erau cativa clienti la Mikkeller Bar, unii dintre ei straini. Nu e deschis de multa vreme, abia au o luna, asa ca probabil ca nu li s-a dus vestea. Sa vedem ce va fi mai departe, o sa urmaresc cu interes. Peste cateva zile vor deschide si etajul, acolo sunt mai multe camere mici, au zis ca vor face cateva saloane separate, intime. Sa le vedem si pe acelea…
Oricum, Mikkeller Bar e una dintre cele mai originale si mai interesante berarii din Bucuresti, si sunt sigur ca asa vor arata si multe altele in viitorul imediat, acesta pare sa fie trendul, la fel cum s-a intamplat si cu noile cafenele ale Bucurestiului. (GB – noiembrie 2017)
