Recenziile, articolele si notele anterioare despre localuri

Ord. dupa

O cina greceasca pe cinste acasa la doamna Zisi Amvrosia e un restaur...

PizzaMania: pe cat de mult atunci, pe atat de putin acum... Pe cat ...

Mergeti doua luni la rand la Gargantua KSLF, in fiecare zi E clar, ...

Bistro Ateneu: cred ca e prea devreme pentru portii minuscule si legum...

Nu m-am inselat prima data si nu pare sa fi fost o intamplare... Am...

Cred ca vor fi din nou ceea ce au fost... Am revenit la Cucina de l...

Boemetru Cand vorbim de locatii boeme din Bucuresti trebuie sa incl...

Mancarea in coada listei Am promis sa ma intorc repede la Limo Cuis...

26 de lei o sticla de apa de 0.75... La ultima vizita la Gargantua,...

Le bistrot des amants (riches)... Am revenit la MA Bistro la cateva...

Un restaurant mai mare decat bucatarul Am revenit la Mozzafiato dup...

Ei poftim! Unul dintre cele mai bune restaurante din Bucuresti e in Mi...

(fostul aranjament si concept al Plated, pe care l-au avut la vizita d...

Comunismul trece, Majesticul ramane... Majestic era un restaurant...

Poti face din aproape orice o delicatesa, cand iti pui capul la contri...

Cel mai constant restaurant Am revenit la Uptown. Nu ma asteptam sa...

Noul restaurant vedeta al Bucurestiului, o constructie geniala de mark...

Noul val al micilor localuri boeme, cu bucatarie creativa MA e unul...

Direct pe primul loc in Lista Restocracy, inca de la deschidere Toa...

Uimirea unui chelner dintr-un winebar: am crezut ca beti doar apa... ...

Cel mai bun restaurant spaniol din Bucuresti Pata Negra e un restau...

Mai bine decat un simplu steakhouse La Estancia e un restaurant nou...

Cam ca si celelalte doua restaurante Gargantua Gargantua KSLF e un ...

Un restaurant monden cu protap si cu chelneri slobozi la gura The G...

O frumoasa gradina ascunsa a centrului Bucurestiului Eu ma duse...

Afiseaza
comentarii

26 de lei o sticla de apa de 0.75…

La ultima vizita la Gargantua, acum un an, am avut o experienta foarte neplacuta cu chelnerii de acolo si eram convins ca nu le voi mai calca vreodata pragul. Totusi, fiind acum mai batran si mai intelept, mi-a mai trecut si m-am dus din nou.

Gargantua d’Oro, sau Gargantua Pantagruel, dupa cum am inteles ca-si mai spun, e la fel cum il lasasem. Doar mocheta de pe terasa mult mai uzata si mai murdara, nu stiu cat, si mai ales de ce o tin acolo. Nu au garderoba, asa toata lumea isi tine haonele pe unde apuca. I-am intrebat, au zis ca nu au spatiu pentru asa ceva. Am facut roata cu privirea inauntru si m-am gandit apoi ca a zis doar asa, ca nu avea chef de vorba. In rest, arata foarte bine Gargantua d’Oro, dupa cum am spus si data trecuta.

Acum am luat un peste, destul de mediocru, si paste, care au fost chiar bune. Si serviciul a fost bun, chiar daca nu era chelnerul prea atent la detalii. Sau, cred, mai degraba, ca nici nu ar fi inteles prea bine, chiar daca s-ar fi straduit sa observe.

Preturile mari la Gargantua d’Oro; o sticla de apa de 0.75 costa 26 de lei, bruschetele din poza 19. Clienti destui, totusi, dintre cei care misuna prin Beller, dupa cum aratau. Sa le fie de bine… (GB – martie 2018)

Chelner: Doar nu o sa stau sa va povestesc un meniu intreg, de 70 de feluri…

Dialog cu chelnerul la Gargantua d’Oro (sau Pantagruel – inca nu m-am lamurit cum se cheama restaurantul acesta): „Ce e cel mai bun de mancare aici, la Gargantua?” „Uitati-va in meniu!” „Da, pot sa ma uit, insa acolo nu scrie care e cel mai bun fel de aici.” „Doar nu o sa stau eu acuma sa va povestesc un meniu intreg, de 70 de feluri…” … dupa care a intors spatele si a plecat!

Nu e prima oara cand am astfel de conversatii cu chelnerii de la Gargantua d’Oro (sau Pantagruel – inca nu m-am lamurit cum se cheama restaurantul acesta). Nu stiu daca o fi fost acelasi chelner, sau altul. E drept, eu nu… (GB – martie 2017) (citeste tot

 

Data actualizarii: 01/03/2019

Gargantua d’Oro (Pantagruel), martie 2018  - Str. Serban Petrescu, nr. 8 (Piata Dorobantilor)