Prima cină fine dining a Domnișorului Butunoiu

O noua cină fine dining memorabila la Kane, de degustare a noului meniu al lui Catalin Bejenariu, mai-mult-decat-talentatul lor chef-copil (are doar 26 de ani). Si cu o mica semnificatie personal-familiala pentru mine, fiindca ca a fost prima degustare fine dining pentru Domnisorul Butunoiu (9 luni), care a gustat cate putin din fiecare. A mai fost el la cateva astfel de cine sofisticate de cand poate sa manance si altceva decat lapte (la Argentine, la Poesia etc.), dar atunci a primit doar morcovi fierti si avocado.

Iata, asadar, ce a degustat Domnisorul Butunoiu la Kane din Noua Bucatarie Romaneasca Fina a lui Catalin:

Trei snacks

• Piure de conopidă, Icre de păstrăv, Oțet de soc
• Inimă de porumbel, Sfeclă, Muguri de brad murați
• Foaie de plăcintă, Emulsie de drojdie

Amuse bouche

• Pâine cu maia alături de unt cu zer, Mini-pâine cu maia și ovăz alături de unt ars cu oțet de soc

Am ajuns acasă

• Galbenuș de ou confit, Ceapă coaptă
• Tocanița de cartofi cu galbiori, Prosciutto de porumbel, Consommé de ciuperci fermentate

Emoția începutului

• Steak de morcov, Pureé de morcov
• Boabe de muștar murate
• Sos de afumatură cu ulei de chives

Din spatele grădinii

• Piept de pui, Varză arsă, Gel de topinambur
• Agrișe Fermentate, Sos din ficat de pui

Dimensiuni

• Steak de conopidă, Cremă de ou afumat
• Sos de midii, Texturi de varza kale

Predesert

• Sorbet de prune coapte, Mousse de ciocolată albă caramelizată, Granita de roiniță

Cinema

• Înghețata de popcorn, Chips de popcorn
• Sos de popcorn, Caramel din ciuperci fermentate
• Blat de Ciocolata

Postdesert

• Mignardises

Nu a inteles Domnisorul Butunoiu de ce am baut Agape Vise, Catleya Freamat Rose si Jelna Late Harvest 2018 (Muscat Ottonel si Sauvignon Blanc) fara el, dar ceva, ceva tot a ajuns si la el, putin mai tarziu… 🙂

Si Domnisorul Butunoiu a mai invatat si ce inseamna un serviciu cu copii frumosi si civilizati intr-un restaurant. A fost o seara plina de copii frumosi, de mancare fina si de vin bun. O alta seara memorabila…

Domnisorul Butunoiu degustand noul meniu al lui Catalin Bejenariu

Noua Bucatarie Romaneasca Fina la Kane, meniu de pandemie

Alti copii frumosi la Kane

Copiii frumosi ai lui Kane

Noi am ramas trei ceasuri la cina la KANE, insa toti de la celelalte mese au stat mai mult. Asta spune ceva…

Am revenit la KANE ca sa-i vedem gradina, deschisa acum, in vremea pandemiei, si sa vedem si noul meniul de degustare al lui Chef Catalin Bejenariu.

Gradina din fata e foarte frumos amenajata, cu multa verdeata si, mai ales, cu privelistea Bucurestiului din romane de jur imprejur. Partea cu poezie a orasului nostru, cu case vechi si copaci batrani, cu strazi rareori drepte. Mai au o mica terasa ascunsa, cu o singura masa mare sub un copac batran, inca si mai interesanta. Nu am putut sa-i fac poze pentru ca era deja ocupata cand am ajuns noi.

Cina a fost memorabila si am descris-o intr-un articol separat, nu mai reiau detaliile. Am luat meniu de degustare, desigur, cu mai mult de zece feluri, daca e sa socotim cate farfurii diferite au ajuns pe masa noastra. Toate foarte bune si original prezentate, dupa cum se vede si in poze.

Serviciul la fel de personal, cu acelasi chelner pe care l-am pozat si despre care am scris si data trecuta. Terasa plina. Mai veneau cate unii fara rezervare, dar nu mai aveau loc, asa ca plecau uitandu-se cu jind in farfuriile noastre.

Am facut ochii roata de mai multe ori, si aproape toti luau meniul de degustare. Noi am stat trei ceasuri la KANE. Mesele s-au umplut la scurt timp de la sosirea noastra, si nu am vazut pe nimeni sa-si fi terminat cina si sa se ridice sa plece. Asta spune ceva, ca nu au venit la KANE doar de foame, ci pentru mult mai mult decat atat. Si pareau toti multumiti de ce au gasit… 🙂

Asadar, daca e sa fac si eu o recomandare celor care merg acolo, este sa ia meniul de degustare. Data trecuta am scris ca portiile erau anormal de mici. Au mai lasat de la ei, si acum sunt normale pentru un restaurant de fine dining. Insa, avand atat de multe feluri, un singur meniu de degustare poate sa ajunga unei perechi cu parte barbateasca cu profil si pofta de intelectual si cu o parte femeiasca cu un numar rezonabil de kilograme. Un astfel de meniu costa 330 de lei, si mai scoti inca 200 de lei de pe card pentru vinuri. Dar daca vrei sa mananci tot cam atat, insa comandand felurile unul cate unul, sa va asigurati ca aveti de vreo doua ori mai multi bani.

Da, KANE si cele inca vreo cateva restaurante cu chefs tineri si foarte talentati sunt creatorii si reprezentantii Noii Bucatarii Romanesti Fine si mandria orasului in fata strainilor care o descopera. Si, cine stie, poate ca intr-o zi vor face o escapada in Bucuresti doar pentru un tur gastronomic prin aceste noi restaurante, ca apoi sa ramana pana spre dimineata in Centrul Vechi… (GB – iulie 2020)

Meniul KANE in vremea pandemiei (click pentru a deschide)

KANE, restaurantul cu cele mai mici portii de mancare din Bucuresti

Redeschiderea restaurantului KANE a fost unul dintre evenimentele cele mai asteptate de pe piata restaurantelor bucurestene. KANÉ, mai precis, ca sa reiasa si pronuntia. Fiindca numele vine de la zeul mancarii din Hawaii, Kané. Primul KANÉ a fost deschis in urma cu cativa ani pe Tunari, in locul in care aceiasi proprietari au mutat Mamizza, dupa ce au realizat ca un astfel de concept elitist are nevoie de o alta adresa. Asa ca au luat o casa cunoscuta de pe strada Dianei, aproape de Piata Rosetti. Si apoi au bagat mana adanc in buzunar. Dupa mult timp si multi bani cheltuiti, au reusit sa deschida acum o saptamana.

Nu au facut economie la nimic, rezultatul e chiar spectaculos, din orice directie ai privi. Casa nu are etaj, e doar parterul amenajat si deschis publicului, deocamdata, si in curand au promis o crama la subsol. Si o terasa in gradina din jurul casei, la vara. Bucataria e chiar la intrare, in… (citeste tot)

Bucataria lui Chef Catalin Bejenariu si a lui Razvan Crisan

Saloanele KANÉ

Razvan Crisan, oamenii si neoamenii lui de la KANE

Gradina KANÉ

Casa din Strada Dianei

Si cu un an in urma…