Restaurante si alte localuri inchise dupa ce au fost vizitate sau prezentate pe Restocracy

Ord. dupa

A mancat cineva vreodata un pranz bun la Rue du Pain? Rue du Pain e l...

Samsara, cel mai așteptat restaurant vegetarian din București Sun...

Mandaloun Maison, varianta pentru alt tip de clientelă a deja cunoscu...

Educarea și disciplinarea clientului la Caupona Primul restaur...

Țin minte că ne-a făcut plăcere să vorbim cu o chelneriță inimo...

Cento 118, pizzeria de care avea nevoie Calea Floreasca Regula pe R...

Uptown: vor face pasul catre bucataria cu adevarat fina? Cred ca no...

Osteria Bella Toscana (Sevastopol) este un local cu bucatarie italiana...

Vedeți că Tehran și Teheran nu sunt același restaurant... Exist...

La Finca by Alioli îți aduce aminte că viața e frumoasă și bună...

Cannoleria lui Andrea Di Russo, ca din filmele italienești de altăda...

Italianului de la Gustosi Momenti ii e mai usor sa faca mancare buna d...

La Kostas, cheful charismatic, frumos si viril, care nu se da inapoi d...

Pazzo Pizza al Taglio, o cantina fara imaginatie Pazzo, cu subtitlu...

The Gallery Lounge din complexul Pescariu Sports & Spa, un restaur...

Quattro Stagioni, o trattoria de ambianta Am revenit la restaur...

Nu stiu de ce se duce lumea la La Fattoria Nu am scris mai nimic de...

Café Athenée nu e tocmai ceea ce numele ar putea sugera unora Café...

Dragomir Niculescu si delicatesele lui comestibile... Dragomir Nicu...

Ginger, direct pe primele locuri in Lista Restocracy, inca de la desch...

Prime Steaks & Seafood de la Radisson, un aristocrat al fine dinin...

In urma vremurilor. Nu ii cunosc pe cei de la restaurantul Maison M...

Voila al lui Radu Dumitrescu e printre putinele bistrouri adevarate di...

Milu Café este o cocheta cafenea din centrul orasului Bucuresti, care...

Despre unii bucuresteni care cred ca oamenii de la La Pescaria Doroban...

ARC Bakery - Exemplul occidental Descoperirea Arc Bakery a fost u...

Nominoe, o Creperie et Epicerie chiar ca in Bretagne Nominoe e un bis...

Nonna Mia - Da, aici e chiar ca in Italia Nonna Mia au avut o oarecar...

La Belle Epoque, o braserie belgiana autentica La Belle Epoque ...

Citroniers - Printesa in negru cu margele albe Citroniers inseamna ...

Octopus, un mare restaurant arabesc cu ambianta greceasca Istoria e...

Meze - Se mananca bine aici, si nu atat de scump pe cat i s-a dus vest...

Chefs Experience: eu nu am nimerit, inca, la ce descriu ei pe site... ...

La Cantine de Nicolai, una dintre referintele centrale ale fine dining...

Costelaria fata cu corporatistii Cei care au de mai multi ani Costela...

Lamentabil, ca aproape tot ccea ce e de la stat Restaurantul Cercul...

Citronelle - Un restaurant cuminte si conservator Citronelle e ...

Fabrica de boeme bucurestene lucreaza la capacitate maxima... Re:Mo...

My name is Sana and I am born and raised in Karachi, Pakistan. Current...

Dabeef in timpul pandemiei Am venit la ei și în anul al doilea al...

Frank Bistro, pivnita cu mancare buna  Am revenit la Frank Bistro,...

Nuba - Nunta fara sfarsit, care se termina in zori, spre a reincepe se...

ROST, la inceputul drumului catre un mare restaurant ROST e un nou ...

Marul de Aur - Sper sa redevina ce a fost odata Au facut ceea ce ar...

Joseph by Joseph Hadad, unul dintre stalpii din Bucuresti ai Haute Cui...

Cred ca The Embassy Park e cel mai prost restaurant din Parcul Herastr...

Modigliani - Se pare ca nu vor prea mult deranj, poate castiga destul ...

Gama Express, fast-food-ul de care aveau nevoie cei din Regie Gama ...

Le Vivier, cele mai bune fructe de mare crude din Bucuresti Am reve...

Un restaurant libanez cinstit de 9 ani de cand il stiu . Chez Toni...

Afiseaza

Educarea și disciplinarea clientului la Caupona

Chef Cezar Predescu

Primul restaurant deschis în micul palat cu o mare grădină din Primăverii a fost La Estancia, o fripturărie uruguaiană cu un tânăr bucătar latino ca din revistele pe care le citești pe ascuns, pentru care am căutat atunci cu toții o femeie, fiindcă abia ajunsese în România și suferea cumplit de singurătate. Nu le-a mers prea bine, au încercat apoi o asociere cu La Rambla, dar tot fără succes. A urmat o scurtă perioadă urâtă cu Bocca, cel care venea din Virgil Madgearu, apoi a stat închis pentru multă vreme – dacă nu cumva o mai fi fost și alt restaurant între timp, despre care eu să fi uitat.

Ultima încercare, a celor din grupul Max, care au multe restaurante în București, a fost îndelung pregătită. Și-au pus numele Caupona pe poartă cu multe luni înainte de a deschide, aproape un an. Abia acum au reușit, în urmă cu vreo două săptămâni.

Au pus un decor mai contemporan în saloane, ceva mai minimalist, cu niște lucrări de artă interesante, care arată foarte bine. Dar au stricat de tot curtea aceea minunată cu două sere de sticlă, separate de un culoar, un fel de golden cage. Nu poți să-i condamni, vremurile te obligă, virusul se uită de peste gard. Toți fac astfel, că nu se știe ce va urma. Dacă să vedem dacă tot acolo va rămâne agresorul de sticlă și când va trece  războiul, într-o zi…

Chef Cezar Predescu, cel din poză, a pregătit un meniu din bucătăria clasică italiană, cu puseuri nu foarte îndrăznețe de originalitate. Însă ce a făcut i-a ieșit foarte bine – cu excepția sosului de la carne, pe care nu l-a nimerit cum trebuie în ziua aceea. Amuse bouche destul de bun, tartarul de pește bun și el, apoi un tartar de vită care ar fi trebuit să fie Vitello tonnato, dacă ar fi fost mai atent chelnerul. Excelente au fost mușchiul de porc Mangalița, una dintre cele mai bune astfel de cărnuri de pe care le-am mâncat de în ultima vreme, și pastele făcute de ei în casă. Mai precis spus de tânăra bucătăreasă asiatică din poza în care se vede chiar cum lucrează la ele. Și desertul bun, cafeaua la fel.

Cu serviciul am avut o mare, foarte mare problemă la Caupona. Rareori am văzut pe cineva mai nepotrivit pentru jobul pe care îl face. Adică chiar la polul opus, ca să o spun cu cuvinte mai clare. Chelnerul cu alură de luptător se străduia să facă tot ce trebuie, atent și săritor, dar nu îi folosea la absolut nimic. El era bine intenționat, sunt sigur de asta, numai că nu știa ce să facă și nici nu cred că i-a spus cineva, vreodată. Fiindcă, dacă nu ai reflexele și personalitatea pentru client service, poți învăța tu zece ani la rând cum să te porți cu clientul, că tot intră instinctiv în panică atunci când te apropii de el, crezând că iarăși nu a făcut ceva bine și îl așteaptă avertismentul final. E ca și cum aș fi eu chelner într-o zi. Și eu știu toate detaliile servirii și interacțiunii cu clientul, ba chiar mult mai multe decât chelnerul cauponist, însă clientul citește instantaneu pe fața mea că sunt cinic, intransigent, intolerant, mizantrop, chiar. Or, clientul va prefera să se servească singur, numai să mă vadă îndepărtându-mă rapid de masa lui. Dar asta nu e niciodată problema chelnerilor, ci a celor care conduc restaurantele respective, ei decid ce fel de oameni intra pe sală și vorbesc cu clienții.

Caupona e un restaurant frumos și cu mâncare bună, așadar, în care s-a investit foarte mult. Să vedem dacă vor învăța din experiențele trecute și din ce văd în jur, fiindcă ce merge în Titan s-ar putea să nu se potrivească la fel de bine și în Primăverii. Dar mai vedem, mai mâncăm la ei, mai vorbim, o să mai scriem… (George Butunoiu – noiembrie 2021)

Bucătăria lui Chef Cezar Predescu

 

Saloanele Caupoane
Terasa de sticlă Caupona
Data actualizarii: 31/01/2023

Caupona  - Bd. Primaverii, nr. 56

Experiența pe acest site va fi îmbunătățită dacă acceptați folosirea de cookie-uri. Mai multe informatii

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close