Recenziile, articolele si notele anterioare despre localuri

Ord. dupa

AltFel, mic bistrou de breakfast all-day, hamburgeri si clatite La sf...

Yoshi s-a lungit. Si la salon, si la terasa si la meniu. Am revenit l...

Caldura mare la Allucinante by Patrizia Am citit de atatea ori Ca...

Oare nu-si permit cei de la Octopus un bucatar mai bun? Macar pe jumat...

Oare nu-si permit cei de la Octopus un bucatar mai bun? Macar pe jumat...

Daca vrei sa o impresionezi pana la lacrimi, du-o la The Artist! Chia...

Gramont Cuisine & Wine de la Palatul Suter “An Unforgettable Cul...

O cina greceasca pe cinste acasa la doamna Zisi Amvrosia e un restaur...

NIDO, un restaurant care se respecta si care isi respecta clientii ...

Nu i-ar strica ceva mai multa concurenta pe piata lui Pata Negra! P...

Loft: cina in hala tipografiei Am aflat de curand ca Loft e si un r...

PizzaMania: pe cat de mult atunci, pe atat de putin acum... Pe cat ...

Tocanita cu sos de apa nu avea ce cauta la Zahanaua Zexe Zahanaua Z...

Raionul de Peste, studiu de caz, si nu doar in gastronomie Am mai f...

Mergeti doua luni la rand la Gargantua KSLF, in fiecare zi E clar, ...

Bistro Ateneu: cred ca e prea devreme pentru portii minuscule si legum...

La Pescaria Dorobantilor: sufletul nu e un condiment, sa dea gust mai ...

Cucinetta, bistroul cu cea mai eleganta chelnerita din Bucuresti Cu...

Daca romanii fac lucruri ilegale in Italia, de ce sa nu faca si italie...

Salon Golescu, un etalon al continuitatii Arata la fel Salon Golesc...

Nu m-am inselat prima data si nu pare sa fi fost o intamplare... Am...

Cred ca vor fi din nou ceea ce au fost... Am revenit la Cucina de l...

Sper ca Lugo nu se cred restaurant de fine dining... Am revenit la ...

Un nume de referinta al zonei Dorobantilor, desi destul de discret ...

Prima scadere la mancare dupa foarte multi ani A fost o surpriza sa...

Afiseaza
comentarii

Vacamuuu Floreasca, macelarie si steakhouse al turcului Bora CokyapiciSteakhouse din Bucuresti fara vin romanesc la pahar…

Prietenul meu MN m-a mustrat ca Vacamuuu a iesit mai jos in Topul Restocracy decat credea el ca ar trebui sa fie, asa ca m-am grabit sa merg din nou la Vacamuuu si sa repar nedreptatea, daca chiar am facut-o. Ii spusesem, oricum, ca Vacamuuu are note foarte mari la mancare, si ca notele de la servicii si de la pozitionare l-au dus mai jos.

Acum am revenit, deci, si am mai luat un prieten, pe Gabriel Iovu, ca sa fie si evaluarea mai temeinica. Pana la urma, am observat ca am dat cam aceleasi note ca la vizita din martie.

Acum am luat un rib-eye maturat, cel mai bun de la ei, cotlete de miel cu os, tartar de vita, spanac si ciuperci sote, pe langa cartofii prajiti si salata de varza care vin oricum alaturi de orice fel de carne.

Lui Gabriel i-a placut tartarul de vita, mie ceva mai putin, mi s-a parut ca are prea mult gust doar de pasta de carne, cu toate ca avea si altceva in ea. La rib-eye, a fost pe dos: mie mi s-a parut foarte bun, si pentru ca avea multa grasime, printre altele, lui Gabriel i-a placut, de asemenea, insa zicea ca a mancat nu stiu unde, tot in Bucuresti, chiar si mai bun decat atat. Eu nu am mancat antricot mai bun in Bucuresti. La fel de bun da, insa mai bun nu. Mielul a fost bun si el, dar nu ceva special, am mancat si carnuri de miel ceva mai fragede si mai gustoase de atat. Cartofii prajiti foarte buni, salata de varza excelenta (cred ca avea si putin zahar), muraturile foarte bune, de asemenea, ciupercile foarte bune, spanacul bun, dar nu ca la un restaurant de fine dining. Portiile sunt destul de mari la Vacamuuu, trebuie spus…

Nu au vin romanesc la pahar la Vacamuuu, ceea ce ne-a enervat foarte tare. Eu, cel putin, ca protest, nu am mai luat nimic de baut, nici macar apa, dar m-am dus undeva alaturi si am baut un pahar de vin romanesc bun dupa.

Cat priveste serviciul de la Vacamuuu, suntem pe o cu totul alta lungime de unda. Cu Vacauuu, zic, nu cu Gabriel Iovu. Nu numai cu ei sunt pe o alta lungime de unda, desigur. Au fost mai rapizi decat data trecuta, le-am pus o nota mai mare. Aveau chelneri destui, nu am ramas fara nimic din ce aveam nevoie, pana la urma. Am vazut numai baieti, toti vanjosi si bine facuti, exact ca la Osho. Si tot ca la Osho, nu aveau chef de lucru, stateau in grup (le-am facut si o poza) si discutau aprins de-ale lor, clientii trebuiau sa astepte pana prindeau privirea vreunuia dintre ei. De noi s-a ocupat unul care si-a facut treaba bine, insa nu era in stare sa scoata vreun cuvant inteligibil. Si nici dupa ce i-am spus explicit si apasat ca vom imparti felurile de mancare, tot nu ne-a adus tacamuri pentru impartit. Sunt eu prieten cu Gabriel Iovu, Totusi nu mancam cu furculitele din aceeasi farfurie…

Preturile sunt destul de mari la Vacamuuu, dar nu ar fi o mare surpriza asta, vita de calitate e scumpa, stie toata lumea. O masa in doi, cu o sticla de vin bun, trece usor de 600 de lei. Clienti erau destui insa, si probabil ca nu toti mancau meniul ieftin al zilei.

Vacamuuu e unul (una?) dintre steakhouses de referinta ale Bucurestiului. Sa vedem daca se vor inscrie in concursul nostru de luna viitoare, in care un juriu foarmat din ambasadorii tarilor in care se mananca cea mai buna vita (nejaponeza) din lume va decide care este cel mai bun steak (nejaponez, repet) din Bucuresti… (GB & Gabriel Iovu – noiembrie 2017)

Cel mai industiral dintre steakhouse-urile din Bucuresti

Vacamuuu (cu trei „u”) e unul dintre cele mai cunoscute restaurante de carne (steakhouse) din Bucuresti, si unul dintre cele mai scumpe dintre toate restaurantele.

Vacamuuu e mare, ocupa unul dintre colturile Complexului Floreasca, chiar spre Calea Floreasca. E si macelarie si bacanie, poti cumpara carne pentru acasa si diverse alte produse.

E bine amenajat, occidental, modern, cu metal si sticla, galantare in care sunt halci mari de carne. Daca nu ai sti ce este, te-ai gandi mai degraba la un fast-food cand intri in sala aceea mare. Au si o terasa afara, pe trotuar, nu e cine stie ce, nu au o incinta proprie, e loc de trecere.

Daca m-am uitat eu cu atentie in meniu, au numai vita si miel la Vacamuuu, nu si porc sau vreo aripa de pui, cum mai gasesti in cate un alt steakhouse. Au Angus si Wagyu, si cred ca si ceva vita romaneasca. Buctarie americana, daca atr trebui sa incadram Vacamuuu undeva, totusi…

Serviciul e cam industrial, dar eficient, cu multi chelneri. Preturile sunt mari, dupa cum am spus, in special la vita „de firma”.

Clienti am vazut de fiecare data, mai ales la pranz, dar cred ca cei mai multi iu niste meniuri ale zilei cu preturi mai rezonabile.

Vacamuuu e unul dintre steakhouses de referinta ale Bucurestiului, un restaurant de volum, cu vita de cea mai buna calitate pentru cine stie sa o aprecieze, si are si bani sa o cumpere. E interesant in special pentru cei carora le place agitatia, atmosfera aceasta citadina, metropolitana. (GB – martie 2017)

Chelneri la Vacamuuu depanand amintiri

Data actualizarii: 11/09/2019

Vacamuuu, noiembrie 2017  - Calea Floreasca, nr. 111 (Piata Floreasca)

Moderarea comentariilor este activată. Poate dura ceva timp până ce comentariul tău va fi aprobat.